POSTARE DE SEARA

 

Acatistul zilei – 31 octombrie

 

Pentru rugaciunile Sfintilor Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul, Narcis si ale Sfantului Mucenic Epimah , Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.

 

Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos

 

(sursa: crestin ortodox)

Condac 1:

Apărătorule cel mai mare și Doamne, Biruitorul iadului, izbăvindu-ne de moartea cea veșnică, cele de laudă aducem Ție noi, robii Tăi și zidirea Ta. Ci, ca Unul ce ai îndurări nenumărate, de toate nevoile ne izbăvește pe noi, care-Ți cântăm: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne!

Icos 1:

Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea:

Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea prorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceața preoților;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria cuvioșilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curați cu fecioria;
Iisuse cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoșilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 2:

Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte și, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei pe care îl ducea să-l îngroape, așa înviază și sufletul meu cel omorât cu păcatele, Iubitorule de oameni, și Te milostivește spre mine, care-ți cânt: Aliluia!

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns, căutând Filip să-l înțeleagă, grăia: Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis către dânsul: Atâta vreme ai fost cu Mine și n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine și Eu întru Tatăl? De aceea, Ție, Celui ce ești necuprins, cu frică Îți grăim:

Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
Iisuse, Împăratul cel preaputernic;
Iisuse, Stăpânul cel îndelung-răbdător;
Iisuse, Mântuitorul cel preamilostiv;
Iisuse, Păzitorul meu cel preabun;
Iisuse, curățește păcatele mele;
Iisuse, ridică fărădelegile mele;
Iisuse, iartă nedreptățile mele;
Iisuse, Nădejdea mea, nu mă lăsa pe mine;
Iisuse, Ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 3:

Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe apostolii Tăi, care ședeau în Ierusalim, îmbracă-mă și pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, și-mi dă să-Ți cânt cu dragoste: Aliluia!

Icos 3:

Iisuse, Cel ce ai mulțime de îndurări, Care ai chemat pe vameși și pe păcătoși și pe cei necredincioși, nu mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niște mir de mult preț, primește cântarea aceasta:

Iisuse, puterea cea nebiruită;
Iisuse, mila cea fără de sfârșit;
Iisuse, frumusețea cea prealuminată;
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse, miluiește-mă pe mine, păcătosul;
Iisuse, auzi-mă pe mine, cel zămislit întru fărădelegi;
Iisuse, curățește-mă pe mine, cel născut în păcate;
Iisuse, învață-mă pe mine, netrebnicul;
Iisuse, luminează-mă pe mine, întunecatul;
Iisuse, curățește-mă pe mine, întinatul;
Iisuse, scoate-mă pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 4:

Vifor de gânduri îndoielnice având înăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te, Iisuse, fiind cu trup și umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat și, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale și a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă; și chemându-l i-ai deschis ochii. Luminează cu mila Ta și ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce grăiesc:

Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumusețătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minții mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse, izbăvește-mă de tot chinul;
Iisuse, mântuiește-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 5:

Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul Legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu, Iisuse, așa ne scoate și din lanțurile cu care șarpele ne-a împiedicat, prin patimile cele trupești, prin îndemnările spre desfrânare și prin trândăvia cea rea, pe cei care-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

Văzând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile și, cunoscându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpări a-I plăcea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem Ție cântare, grăind:

Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;
Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptătorul tinereților mele;
Iisuse, lauda bătrâneților mele;
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viața mea de după moarte;
Iisuse, liniștea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu mă rușina pe mine atuncea;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 6:

Vestirea și graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai arătat și cu oamenii ai viețuit, Cel ce ești neajuns, și durerile noastre le-ai ridicat, de unde, cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a-Ți cânta: Aliluia!

Icos 6:

Răsărit-a în lume lumina adevărului Tău și s-a izgonit înșelăciunea cea diavolească, Mântuitorul nostru, că idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi dobândind mântuire, mulțumire Îți aducem, cântând așa:

Iisuse, adevărul cel ce izgonești înșelăciunea;
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
Iisuse, pâinea vieții, satură-mă pe mine, cel flămând;
Iisuse, izvorul înțelepciunii, adapă-mă pe mine, cel însetat;
Iisuse, veșmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine, cel întinat;
Iisuse, acoperământul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, dătătorul celor care cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei care Te caută, află și sufletul meu;
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;
Iisuse, răscumpărătorul păcătoșilor, curățește fărădelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 7:

Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, și ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, și ca un Dumnezeu din morți ai înviat și cu slavă la ceruri Te-ai înălțat și ne-ai ridicat pe noi, care-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul; că din Fecioară, mai presus de fire, S-a întrupat și din mor­mânt a înviat, nestricând pecețile, și la apostoli prin ușile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunându-ne, cu credință strigăm:

Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
Iisuse, puterea cea neajunsă;
Iisuse, înțelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
Iisuse, împărăția cea nebiruită;
Iisuse, stăpânirea cea fără de sfârșit;
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
Iisuse, puterea cea veșnică;
Iisuse, Făcătorul meu, miluiește-mă;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 8:

Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deșartă și mintea spre cele dumnezeiești să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei care-I cântăm Lui: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul era între cei de jos, și dintre cei de sus nicicum nu S-a despărțit Cel negrăit, când de voie pentru noi a pătimit, și cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, iar cu învierea Sa, a dăruit viață celor ce-I cântă:

Iisuse, bucuria inimii;
Iisuse, tăria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea minții;
Iisuse, bucuria cunoștinței;
Iisuse, nădejdea cea aleasă;
Iisuse, pomenirea cea preaveșnică;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 9:

Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăvește preasfânt numele Tău în ceruri, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt; iar noi, păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină, cântăm: Aliluia!

Icos 9:

Pe retorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas când voiesc a vorbi despre Tine, Iisuse, Mân­tuitorul meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat ești și viețuiești ca om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință grăim:

Iisuse, Dumnezeul cel preaveșnic;
Iisuse, Împăratul împăraților;
Iisuse, Stăpânul stăpânitorilor;
Iisuse, Judecătorul celor vii și al celor morți;
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava săracilor;
Iisuse, nu mă judeca pe mine după faptele mele;
Iisuse, curățește-mă după mare mila Ta;
Iisuse, izgonește de la mine trândăvirea;
Iisuse, luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse, dă-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 10:

Vrând să mântuiești lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea, s-a preaînălțat numele Tău mai mult decât tot numele și de la toate făpturile cerești și pământești auzi: Aliluia!

Icos 10:

Împărate cel preaveșnic, Mângâietorule cel adevărat, Hristoase, curățește-ne de toată întinăciunea, precum ai curățit pe cei zece leproși, și ne tămăduiește pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameșul, ca să cântăm Ție cu umilință acestea:

Iisuse, vistierul cel nestricat;
Iisuse, bogăția cea neîmpuținată;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, băutura cea nesecată;
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
Iisuse, folositorul văduvelor;
Iisuse, apărătorul celor lipsiți;
Iisuse, ajutătorul celor osteniți;
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
Iisuse, liniștea celor învăluiți;
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 11:

Cântare cu totul de umilință aduc Ție eu, nevrednicul, și strig Ție ca și cananeeanca: Iisuse, miluiește-mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul, cu patimi și cu urgie fiind aprins, și dă-mi tămăduire mie, celui ce-Ți cânt: Aliluia!

Icos 11:

Luminătorul cel primitor de lumină al celor dintru întunericul necunoștinței, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului cel de Dumnezeu înțelepțitor, și-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Așa și mie luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc Ție:

Iisuse, Împăratul meu cel preatare;
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
Iisuse, Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse, luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
Iisuse, tămăduiește-mi trupul cel rănit cu păcatele;
Iisuse, curățește-mi mintea de gândurile cele deșarte;
Iisuse, păzește-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 12:

Dăruiește-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse, și mă primește pe mine, cel ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, și mă cheamă pe mine, trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, și mă auzi pe mine, cel care-Ți cânt Ție: Aliluia!

Icos 12:

Slăvind întruparea Ta, Te lăudăm toți și credem cu Toma că Domn și Dumnezeu ești, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, și vei judeca viii și morții. Atunci mă învrednicește șederii celei de-a dreapta pe mine, cel ce zic:

Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuiește-mă;
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
Iisuse, căldura cea iubită, încălzește-mă;
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
Iisuse, veșmântul cel luminat, înfrumusețează-mă;
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit, luminează-mă;
Iisuse, piatra cea scumpă, strălucește peste mine;
Iisuse, soarele dreptății, luminează-mă;
Iisuse, lumina cea sfântă, strălucește peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufletești și trupești izbăvește-mă;
Iisuse, scoate-mă din mâna potrivnicului;
Iisuse, izbăvește-mă de focul cel nestins și de alte chinuri veșnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 13:

O, preadulce și întru tot îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primește acum această puțină rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei, și păzește moștenirea Ta de vrăjmașii cei văzuți și de cei nevăzuți, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputințe și de foamete, de toate supărările și rănile cele aducătoare de moarte, și din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toți, care cântăm Ție: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

După aceasta se zice iarăși Icosul întâi: si Condacul întâi: 

 

Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, alcătuită de Sfântul Isaac Sirul

 

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistie­rul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

 

(sursa: doxologia)

POSTAREA DE DIMINEATA

 

Acatistul zilei – 30 octombrie

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Zenovie di sle Sfintei Mucenite Zenovia, sora sa, ale Sfantului Apostol Cleopa, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.

 

Acatistul Darurilor Sfinte şi Tămăduirilor de Boli al Domnului Iisus Hristos

(sursa: doxologia)
 

Condac 1

Doamne eşti Tămăduitorul Cel Mai Mare şi Vindecătorul Tuturor celor care aleargă spre Tine. Pe Tine Te lăudam, Te slăvim şi Ţie Îţi mulţumim, noi robii Tăi şi ca Cel care ai puteri nebiruite, Te rugăm să ne izbăveşti de toate bolile sufleteşti şi trupeşti ca să-Ţi strigăm Ţie: "Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!"

 Icos 1

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai venit din înălţimile Cerurilor, pentru noi păcătoşii şi smeriţii, care Te rugăm aşa:

Iisuse, Dumnezeul nostru, curăţeşte-ne şi tămăduieşte-ne pe noi;

Iisuse, vindecă pe robii Tăi;

Iisuse, împodobeşte-ne cu Razele Harului Dumnezeiesc;

Iisuse, îndreaptă-ne de toate bolile;

Iisuse, alungă de la noi norii păcatelor;

Iisuse, nu ne lăsa pe noi bolnavi;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 2

Viaţa pe Pământ este plină de multe rele, de necazuri şi boli sufleteşti şi trupeşti, iar noi, cei care Îţi cerem vindecare, Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 2

Chemat-ai pe Apostoli la misiunea cea sfântă, zicându-le lor: "În dar aţi luat, în dar să daţi!" iar noi cuvioşii şi smeriţii să spunem aşa:

Iisuse, Iubitorule de oameni, vindecă-ne;

Iisuse, Mântuitorule, uşurează-ne durerile;

Iisuse, Atoatevăzătorule, vezi şi durerile noastre;

Iisuse, Alinătorule, alină durerile şi suferinţele noastre;

Iisuse, Binecuvântatul Tatălui Ceresc, binecuvântează-ne pe noi;

Iisuse, Dumnezeule Preasfânt şi Preacurat, curăţeşte-ne şi sfinţeşte-ne pe noi;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 3

Preamăritule Domn, Iisuse Hristoase, nu lăsa în suferinţe grele, pe robii Tăi de acum, ci îndură-Te de noi, care cu dragoste şi smerenie cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 3

Ai vindecat pe femeia gârbovă, care de 18 ani era legată de boală, iar acum, Tu, ca un Fiu al Indurărilor, îndură-Te de noi păcătoşii, care spunem aşa:

Iisuse, îndreaptă-ne pe noi gârboviţii şi bolnavii;

Iisuse, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, vindecă-ne pe noi;

Iisuse, Medic Dumnezeiesc, vindecă-ne de boli;

Iisuse, Tămăduitorule Preasfânt, tămăduieşte şi sufletele noastre;

Iisuse, nu ne lăsa să ne afundăm în boli şi în păcate;

Iisuse, curăţeşte-ne de păcate ca să ne vindecăm de boli;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 4

Nu ai lăsat neamul omenesc să moară de boli grele, ci l-ai pus pe Arhanghelul Tămăduitor Rafael, cu Oştirea sa de Îngeri Tămăduitori să aibă grijă de robii Tăi, iar noi văzând purtarea Ta de grijă cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 4

Din timpurile de demult, Dumnezeu a avut grijă de oameni, învăţându-i să postească, să se roage, ca să poată să-i tămăduiască pe suferinzi şi pe neputincioşi. Domnul Iisus Hristos a venit pe Pământ, a propovăduit, a proorocit şi a tămăduit pe mulţi, iar noi cei de acum Îl rugăm aşa:

Iisuse, Cel ce ai pus Arhanghel tămăduitor, tămăduieşte-ne;

Iisuse, Cel ce ai dat misiuni Îngerilor vindecători, vindecă-ne;

Iisuse, Cel ce faci Îngerii Tăi pară de foc, arde păcatele noastre;

Iisuse, spulberă tot răul din noi;

Iisuse, ajută-ne după mare mila Ta.

Iisuse, nu ne lăsa pe noi în focul bolilor mari;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

Condac 5

Proorocii au primit darul tămăduirilor şi al învierii morţilor, datorită vieţii lor curate, iar noi cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 5

Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Sfântul Duh, Treimea Preasfantă şi Binecuvântată, a dat tuturor daruri din belşug, iar noi creştinii spunem din suflet aşa:

Iisuse, Darul Cel Sfânt al Tatălui Ceresc, dăruieşte-ne sănătate;

Iisuse, Dar Divin cu Duh Sfânt, Te rugăm, dă-ne vindecare de boli;

Iisuse, Doctorul Cel Mare, uită-te spre noi cei bolnavi;

Iisuse, Medic Sfânt, tămăduieşte-ne pe noi, cei cu boli grele;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu Cel Bogat în Daruri, nu ne lăsa lipsiţi de sănătate;

Iisuse, Dumnezeule Milostiv, scoală-ne şi pe noi din patul suferinţelor;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 6

Sfinţii Apostoli au primit mari daruri la coborârea Sfântului Duh, printre care şi darul tămăduirilor tuturor bolilor, iar noi, sperând să ne însănătoşim, ne rugăm şi cântăm din inimă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 6

Umbra Sfântului Petru era tămăduitoare. Creştinii de atunci îi puneau pe jos pe cei bolnavi, pentru ca venind marele Apostol, care nu putea să-i atingă pe toţi, să-i vindece totuşi pe cei care doreau tămăduiri şi spuneau aşa:

Iisuse, Învăţătorul Sfântului Petru, învaţă-ne să nu ne mai îmbolnăvim;

Iisuse, Tămăduitorul soacrei Sfântului Petru, tămăduieşte şi rudele noastre;

Iisuse, ai vindecat sluga sutaşului fără să o atingi, aşa vindecă-ne şi pe noi;

Iisuse, ai vindecat pe cei 10 leproşi, vindecă-ne şi pe noi de lepra sufletească;

Iisuse, Vindecătorul celor de la Siloam, nu ne lăsa bolnavi;

Iisuse, Vindecătorul orbilor, epilepticilor, leproşilor, îndură-Te şi de noi, păcătoşii;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 7

Sfinţii Diaconi, împreună cu Sfântul Diacon Ştefan, au avut şi ei mari daruri de la Domnul Iisus Hristos, deoarece făceau mari minuni şi semne în popor; acum rugându-ne de vindecare să cântam: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 7

Evreii porniţi cu ură împotriva Domnului Iisus Hristos şi a Ucenicilor Săi, l-au omorât cu pietre pe Sfântul Ştefan; cu umilinţă şi evlavie să spunem aşa:

Iisuse, Apărătorul Sfinţilor Apostoli, apară-ne şi pe noi de toate relele;

Iisuse, Cel ce ai dat cunună întâiului Mucenic Ştefan, dă-ne şi nouă sănătate;

Iisuse, Cel ce ai sfinţit moaştele sfinţilor, sfinţeşte-ne şi pe noi;

Iisuse, Binevestitorul bucuriilor, bucură-ne şi pe noi cu sănătate;

Iisuse, Lumina Tămăduitoare, tămăduieşte copii, rudele şi prietenii noştri;

Iisuse, ocroteşte Pământul de tot ce este rău;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 8

Saul, pornindu-se împotriva bisericii creştine, a fost doborât de pe cal, în drum spre Damasc, de Preastrălucita Putere a Domnului Iisus şi orbind, a fost tămăduit de creştinul Anania; cu drag să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 8

Saul cel de temut, a devenit Apostol Sfânt, cu numele Pavel şi lepădându-se de păcatul prigonirii, după ce a fost tămăduit, a primit mari daruri dumnezeieşti, devenind Apostolui neamurilor; cu bucurie să spunem:

Iisuse, Cel ce l-ai oprit pe Saul de la rău, opreşte-i pe toţi răii;

Iisuse, Cel ce l-ai tămăduit pe Pavel, tămăduieşte-i pe toţi bolnavii;

Iisuse, darul lui Anania, dăruieşte-l celor care Te iubesc;

Iisuse, Cel Care ai luat răstignire pentru păcatele lumii, mântuieşte-ne pe noi;

Iisuse, Cel Îndurător, îndură-te şi de suferinţele noastre;

Iisuse, Cel Darnic şi Bun, dă-ne daruri de mântuire a sufltelor;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 9

Preacurata Maica a Domnului a plâns văzându-Te pe cruce, dar Tu luând Dar Mare de la Tatăl Ceresc, ai rupt porţile iadului şi i-ai scos pe cei ce zăceau în întuneric; pentru aceasta slăvindu-Te, cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icos 9

Preacurata Maica a Ta, Doamne, Preasfânta Fecioară Maria, a primit darul de a propovădui şi de a face minuni, vindecându-i pe toţi cei care aleargă la Dânsa, cu nădejde.

Iisuse, Fiul Sfintei Fecioare, dăruieşte vindecare mamelor şi pruncilor;

Iisuse, dăruieşte vindecare tuturor celor evlavioşi;

Iisuse, dăruieşte vindecare celor bătrâni;

Iisuse, dăruieşte vindecare celor sărmani;

Iisuse, dăruieşte vindecare slujitorilor Tăi;

Iisuse, dăruieşte vindecare tuturor celor care Îţi cer;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 10

Daruri mari ai dat Doamne Iisuse Hristoase şi Sfinţilor Evanghelişti Matei, Marcu, Luca şi Ioan, care au scris, au propăvăduit şi au tămăduit pe cei bolnavi din acele vremuri; smeriţi să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 10

Sfinţii Evanghelişti şi Apostoli au lucrat din plin cu sfintele daruri, pe care le-au primit de la Bunul Dumnezeu; cunoscând acestea să spunem aşa:

Iisuse, Dumnezeule Preasfânt, sfinţeşte-ne şi dăruieşte-ne daruri sfinte;

Iisuse, darul Sfinţilor Evangelişti: Matei Marcu, Luca şi Ioan, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul Sfinţilor Apostoli: Petru, Ioan, Iuda Tadeul, Toma, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul Sfinţilor Andrei cel întâi chemat, Iacob cel Mare dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul celor 12 Sfinţi Apostoli, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul celor 70 de Sfinţi Apostoli, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 11

Toţi Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi au primit daruri din plin pentru smerenia lor, pentru credinţa, iubirea sfântă şi faptele lor bune; acum închinându-ne să ne rugăm şi să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 11

Având daruri mari de la Domnul Iisus Hristos, Părinţii Apostolici şi apoi Sfinţii Părinţi, tămăduiau bolnavii şi pe mulţi îi intorceau pe calea cea bună a creştinismului:

Iisuse, Dumnezeule Prealuminat dăruieşte-ne darul Tău;

Iisuse, darul Sfinţilor Apostoli, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul Sfinţilor Părinţi, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul Sfinţilor Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul Sfinţilor Nicolae, Spiridon, Pantelimon, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 12

Sfinţii şi Cuvioşii Mucenici, Pustnicii, slujitorii neabătuţi ai Sfintei Evanghelii, toţi cei care au împlinit Cuvântul Lui Dumnezeu au primit mari daruri Dumnezeieşti; pentru aceasta să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

 Icos 12

Toti Sfinţii şi toate Sfintele au luat mari daruri lucrând cele sfinte, propovăduind, scriind, tămăduind

şi pe Domnul Iisus slăvind şi lăudând; cugetând la toate acestea să spunem aşa:

Iisuse, Iubitorule Preasfânt, întăreşte-ne cu Darurile Tale Sfinte;

Iisuse, darul drepţilor , dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul smeriţilor şi milostivilor, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul iubitorilor de Dumnezeu şi de aproapele, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul ascultătorilor de Dumnezeu, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, darul împlinitorilor Cuvântului Lui Dumnezeu, dăruieşte-l nouă;

Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!

 Condac 13 (de 3 ori)

Dumnezeule Darnic, Nebiruit, Preaminunat, Preasfânt şi Preaplin de Iubire, Care pe mulţi i-ai tămăduit, i-ai ocrotit, dăruindu-le învăţătura sfântă, precum şi multe alte daruri sfinte, dă-ne şi nouă un strop din Harul Tău Cel Sfânt, aşa cum ai dat Sfinţilor, care Te-au ascultat, tămăduieşte-ne, învaţă-ne şi îndreaptă-ne pe calea cea bună ca să cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

  

Rugăciune pentru iluminare

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu şi Mântuitorul Lumii, miluieşte-ne, ajută-ne, tămăduieşte-ne de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Îndrumă-ne pe calea cea bună, aşa cum i-ai îndrumat pe toţi Sfinţii din toate veacurile. Doamne Iisuse milostiveşte-Te spre robii Tăi (numele) şi dă-le lor tămăduire şi tot ce este de folos sufletelor, spiritelor minţilor şi trupurilor lor, pentru că lucrând bine şi cu spor să ajungă cu toţii în Împărăţia Cerurilor. Amin!

(sursa: srabatori-crestine.ro)

 

 

POSTARE DE DIMINEATA

 

Acatistul zilei – 29 octombrie

 

Pentru rugaciunile Sfinteti Mari Mucenite Anastasia Romana si ale Sfantului Cuvios Avramie si Maria, nepoata sa, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.

 

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Anastasia Romana - 29 Octombrie

 

 

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Anastasia Romana, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Anastasia strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

 Condacul 1

Orfană ai rămas de mică, fiind de trei ani, dar Părintele orfanilor, Care nu părăseşte pe cei străini, a rânduit ca să fii luată într-un sfânt lăcaş al unei mănăstiri, unde ai crescut cu multă grijă. Acolo cu darul lui Dumnezeu ai învăţat sfânta credinţă şi te-ai încununat cu frumoase virtuţi, ajungând la desăvârşirea sfinţeniei, pentru care noi te lăudăm: Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Icosul 1

În post, privegheri şi rugăciuni neîncetate ai crescut şi ai petrecut în sfânta mănăstire, unde cu tot sufletul ai slujit Domnului. Ca un crin alb ai înflorit în grădină lui Hristos, împodobindu-ţi fecioria cu virtuţi sfinte, ai ajuns bine plăcută Domnului, pentru aceasta noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, fecioară preafrumoasă;
Bucură-te, cea preamult lăudată întru învăţătura creştinească;
Bucură-te, căci Dumnezeu a vrut ca să te ocrotească;
Bucură-te, în viaţa călugărească să te desăvârşească;
Bucură-te, cu darul Său din restriştea lumii te-a luat;
Bucură-te, şi cu lumina Sa mintea ţi-a îmbrăţişat;
Bucură-te, odraslă sfântă de Hristos aleasă;
Bucură-te, ca să-I ajungi scumpă mireasă;
Bucură-te, pasăre măiastră care cânţi noaptea la rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai fost scoasă din a lumii deşertăciune;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 2-lea

Dar vrăjmaşul neamului omenesc, văzând nevoinţele tale cele sfinte, prin care era călcat de fecioreştile tale picioare, a pornit asupra ta războiul lui pe faţă; a început prin oameni vicleni a te pârî la păgânii cei cumpliţi, precum că eşti frumoasă la chip şi că eşti într-o mănăstire, unde cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 2-lea

Auzind aceasta necuratul guvernator, a poruncit ca să te ia cu sila de la mănăstire, şi mergând cei trimişi, au zdrobit uşile cu securi. Atunci a fost mare frică asupra mieluşiţelor lui Hristos, dar egumena te întărea pe tine, Sfântă Anastasia, ca să primeşti cununa cea mucenicească. Tu cu multă bărbăţie ai stat în faţa tiranilor, iar noi te lăudăm cu drag:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, căci pe vrăjmaş l-ai biruit;
Bucură-te, cu postiri şi neîncetate rugăciuni sub picioare l-ai strivit;
Bucură-te, şi cu mare ruşine el s-a depărtat de tine;
Bucură-te, că atunci vrăjmaşul a început război pe faţă;
Bucură-te, şi a început prin oameni vicleni să te pârască;
Bucură-te, căci a ta viaţă sfântă o a descoperit;
Bucură-te, şi te-a arătat la guvernatorul cel cumplit;
Bucură-te, că el atunci a trimis oşteni la mănăstire, ca să te ia cu sila;
Bucură-te, şi să te ducă în faţa lui cea fără de milă;
Bucură-te, ceea ce ai avut luptă mare;
Bucură-te, ceea ce ai început ca să suferi pentru Domnul chinuri amare;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 3-lea

Sofia cea cu viaţă sfântă te-a întărit, frumoasă Anastasia, cu poruncile dumnezeieşti, îndemnându-te la mari virtuţi şi multă sfinţenie, ca să biruieşti în faţa vrăjmaşilor şi să primeşti de la Domnul cununa cea neveştejită a Împărăţiei cereşti. Iar tu ascultai de ea cu râvnă şi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 3-lea

Atunci când te sfătuia mama ta cea duhovnicească, deodată ca nişte fiare sălbatice au năvălit trimişii dregătorului şi cu mare silnicie în grabă te-au apucat şi, legându-te cu lanţuri, te-au dus la păgânul cel necurat. Iar tu răbdai o răpire aspră ca aceasta cu mulţumire, pentru care îţi cântăm aceste laude:

Bucură-te, Sfântă Anastasia cea de sfinţenie iubitoare;
Bucură-te, ceea ce ai fost înzestrată cu multă răbdare;
Bucură-te, ceea ce în poruncile Domnului te-ai întărit;
Bucură-te, căci cu frică şi cu dragoste le-ai păzit;
Bucură-te, că de stareţa Sofia cea înţeleaptă ai fost îngrijită;
Bucură-te, că pentru mărturisirea lui Dumnezeu ai fost pregătită;
Bucură-te, ceea ce te-ai supus la jertfă mare;
Bucură-te, ceea ce te-ai pregătit pentru a muceniciei încununare;
Bucură-te, că tiranii au năvălit ca nişte lupi la tine;
Bucură-te, şi te-au legat cu lanţuri de fier cu mare asprime;
Bucură-te, din lăcaşul cel sfânt cu silnicie te-au luat;
Bucură-te, şi la dregătorul cel cumplit te-au înfăţişat;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 4-lea

Adunarea cea păgânească a închinătorilor de idoli, împreună cu guvernatorul Prov, te-au cercetat de unde eşti şi din ce neam porneşti. Atunci ai răspuns ca eşti creştină şi că te numeşti cu numele de „Înviere” şi cânţi Dumnezeului cel Adevărat: Aliluia!

 Icosul al 4-lea

Guvernatorul cu multă asprime a voit a te înfricoşa, iar apoi cu multe amăgiri viclene ţi-a arătat ţie, Muceniţă, că îţi va da desfătări şi bucurii lumeşti şi o viaţă plină de avuţii, ca fără trudă să trăieşti, numai să te supui la voia sa. Dar tu cu mare bărbăţie şi cu voinţă mucenicească ai respins vicleşugurile lui şi numai la Dumnezeu ai cugetat rugându-te. Pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, ceea ce spre Ierusalimul cel ceresc cu mare avânt ai pornit;
Bucură-te, ceea ce de Dumnezeu ai avut dor nemărginit;
Bucură-te, ceea ce porţi numele cel sfânt al Învierii;
Bucură-te, ceea ce ai pornit pe calea jertfirii;
Bucură-te, că amăgirile tiranului nu te-au înşelat;
Bucură-te, că aurul şi bogăţiile lui le-ai defăimat;
Bucură-te, că mintea ta a fost sfântă păzitoare;
Bucură-te, ceea ce ai trecut prin grea încercare;
Bucură-te, porumbiţa Domnului cea mult frumoasă;
Bucură-te, ceea ce ai spart cursa cea diavolească;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 5-lea

Cu multă tărie şi înţelepciune ai defăimat şi, respins sfaturile prigonitorului, şi călcând capul şarpelui celui viclean, cântai în inima ta lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 5-lea

Aprinzându-se de mânie, a poruncit guvernatorul să fii bătută peste faţă şi să fii dezbrăcată de haine în faţa norodului. Dar tu, Sfântă Anastasia, ai răbdat această ruşine pentru Hristos, Care a fost dezbrăcat pe dealul Golgotei. Pentru aceasta noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, ceea ce către Domnul să mergi te-ai grăbit;
Bucură-te, ceea ce ai primit ca şi Stăpânul palme peste faţă;
Bucură-te, ceea ce de a tale haine ai fost dezbrăcată;
Bucură-te, ceea ce ai defăimat a lumii trecătoare viaţă;
Bucură-te, că şi Domnul pe Golgota a fost dezgolit;
Bucură-te, că şi tu pentru El, aşa ai pătimit;
Bucură-te, fecioară cuvioasă şi mult răbdătoare;
Bucură-te, a cerescului Eden pregătită floare;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 6-lea

Apoi au pus pe Muceniţa Domnului cu faţa la pământ, legată de patru ţăruşi, au aprins sub ea foc de smoală cu pucioasă, ca s-o înece cu fum, şi pe spate au bătut-o cu putere foarte cumplit. Aşa au chinuit-o, multă vreme, până ce au obosit tiranii. Iar mireasa Domnului cu neînfricare în taină lăuda pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

 Icosul al 6-lea

După această muncă pe care a suportat-o cu tărie, păgânii au legat-o de o roată cumplită, pe care dacă au învârtit-o, oasele Sfintei le-a zdrobit. Atunci cu mare glas s-a rugat lui Dumnezeu şi deodată o mână nevăzută a dezlegat-o şi a făcut-o sănătoasă, iar noi, văzând această minune, te lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, care multe munci ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, că tiranii te-au legat la stâlp cu faţa în jos;
Bucură-te, că şi arderea focului cea cumplită o ai suferit;
Bucură-te, că şi pe spate cu toiege ai fost bătută;
Bucură-te, că atunci inima ta la cer a fost înălţată;
Bucură-te, fecioară aleasă, cea de multe chinuri purtătoare;
Bucură-te, ceea ce ai fost strânsă pe roata îngrozitoare;
Bucură-te, ceea ce ai biruit cu puterea Mântuitorului;
Bucură-te, stâncă nesfărâmată de dogoarea focului;
Bucură-te, porumbiţa lui Hristos cea curajoasă;
Bucură-te, a raiului vieţuitoare drăgălaşă;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 7-lea

Necuratul guvernator, văzând o minune ca aceasta, cum din toate chinurile ai ieşit biruitoare şi cu sănătate, nu a înţeles darul lui Dumnezeu, căci era orbit de răutatea cea diavolească. Atunci a poruncit să o spânzure de un lemn şi să-i strunjească trupul cu gheare de fier. Dar Sfânta Anastasia a primit şi munca aceasta cumplită cu bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 7-lea

Aşa au chinuit trupul Sfintei, strunjindu-l încât se rupea carnea de pe dânsul şi cădea la pământ. Iar mieluşiţa Domnului Iisus îşi ridica ochii sufletului la cer, înălţând rugăciuni şi mărturisind pe Dumnezeu. Noi, văzând cumplita-i chinuire, o pomenim aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, mieluşiţa cea curată a lui Hristos;
Bucură-te, căci asupra ta s-a pornit şarpele cel preamânios;
Bucură-te, că la altă şi grea muncă a voit să te căznească;
Bucură-te, şi a poruncit ca la stâlp să te lege şi cumplit să te strunjească;
Bucură-te, ceea ce în chinuri aveai bucurie;
Bucură-te, a îngerilor veselie;
Bucură-te, că demonilor ai fost spaimă mare;
Bucură-te, a tiranilor grea amorţire;
Bucură-te, turturica Domnului cea binecuvântată;
Bucură-te, privighetoarea raiului a Treimii cântătoare;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 8-lea

Spurcatul călău a poruncit cu răutate mare ca să i se taie sânii miresei lui Hristos cu un brici veninat. Atunci, curgându-i sângele foarte tare, i-a venit o mare slăbiciune Muceniţei şi, o sete amară cuprinzând-o, a cerut apă ca să bea, iar cu simţurile pline de durere cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 8-lea

Un milostiv cu numele Chiril i-a dat apă Muceniţei, care după ce a băut i-a zis: „Să nu te lipsească Dumnezeu de darul Lui”. Iar guvernatorul îi spunea: „Ţi-ajung chinurile, Anastasio, sau mai vrei să fii muncită?”. Dar Sfânta a zis că mai primeşte cu râvnă şi alte munci pentru Hristos, pentru care o lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, ceea ce toate chinurile le-ai răbdat cu tărie;
Bucură-te, că vrăjmaşul tiran a poruncit ca sânii tăi să-i taie cu briciul veninat;
Bucură-te, că şi acest chin l-ai purtat;
Bucură-te, că mult sânge ţi-a curs pe pământ;
Bucură-te, că atunci o sete amară te-a cuprins;
Bucură-te, căci Chiril cel înzestrat cu mila de sus;
Bucură-te, că el apă să te răcoreşti ţi-a adus;
Bucură-te, fiica Domnului binecuvântătoare;
Bucură-te, ce ai suferit răni iuţi şi usturătoare;
Bucură-te, că sângele tău cel fecioresc şi sfânt;
Bucură-te, pentru Hristos l-ai vărsat pe pământ;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 9-lea

Văzând tiranul că şi aceasta o răbda cu tărie, a poruncit ca să-i smulgă unghiile de la mâini şi picioare cu cleştele. Slăbind iarăşi, a cerut apă şi acelaşi Chiril i-a adus, întărind-o şi cântând în inima lui: Aliluia!

 Icosul al 9-lea

Văzând chinuitorul pe Chiril că aduce apă Muceniţei, şi-a dat seama că este creştin şi a poruncit de i-a tăiat capul cu sabia. Iar noi cădem cu smerenie în faţa Sfinţilor şi-i lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, că încă o groaznică muncă ai suferit;

Bucură-te, de a smulgerii unghiilor chinuire;
Bucură-te, de tăierea picioarelor, mâinilor şi a dinţilor sfărâmare;
Bucură-te, că ai cerut iarăşi apă în muncire;
Bucură-te, şi Chiril ţi-a adus iarăşi cu grăbire;
Bucură-te, că pentru Hristos Iisus ţi-a dat apă;
Bucură-te, că pentru Mântuitorul şi-a dăruit prin sabie a sa viaţă;
Bucură-te, Muceniţă de mâniosul şarpe nebiruită;
Bucură-te, podoaba mucenicilor cea preaslăvită;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 10-lea

Norodul care era de faţă a început a defăima pe tirani pentru cruzimea lor cea sălbatică. Tu, Sfântă, te rugai în Duhul Sfânt, ca să sporească credinţa în popor, zicând: Aliluia!

 Icosul al 10-lea

Dar nesăţiosul păgân Prov, cel preamult blestemat, neputând să-ţi plece voinţa ta, a poruncit să-ţi smulgă limba din gură. Tu, Sfântă Anastasia, văzând al tău sfârşit, cu grele suspine te rugai lui Dumnezeu. Iar noi, văzând această pătimire, te lăudăm cutremuraţi în fiinţa noastră cu plângere aşa:

Bucură-te, că pentru ale tale chinuri poporul ce era de faţă a fost cuprins de înfiorare;
Bucură-te, că de toată mulţimea tiranii au fost mustraţi;
Bucură-te, şi i-au numit sălbatici şi blestemaţi;
Bucură-te, că vrăjmaşii nu s-au săturat a vărsa sângele tău;
Bucură-te, că ţi-au smuls limba din gura cea grăitoare de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Anastasia cea purtătoare de chinuri;
Bucură-te, că ai glăsuit Treimea prin grele suspine;
Bucură-te, că eşti cu trupul şi sufletul înveşmântat strălucitoare;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 11-lea

Nemaiavând spurcatul tiran răbdare, fiind defăimat de popor, a poruncit ca să ducă pe Sfânta afară din cetate şi cu sabia să fie tăiată. Şi aşa Marea Muceniţă Anastasia a ajuns la capătul nevoinţei, grăind din inima sa lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 11-lea

Plecându-şi capul sub sabie, trecut-a la Domnul dintr-această iarnă grea a suferinţelor Muceniţa Anastasia. Se odihneşte în cămara Mirelui său, unde acum se veseleşte pentru veşnicie. Lacrimile noastre nu se vor usca şi te vom lăuda până vom ajunge la tine aşa:

Bucură-te, că ai ajuns cu mare biruinţă la capătul alergării tale;

Bucură-te, icoană vie şi duioasă în slava Domnului cea tare;
Bucură-te, odraslă mucenicească şi purpurie floare;
Bucură-te, tânără căprioară ce ai mers la a morţii junghiere;
Bucură-te, izvorul cel de miere curgător şi dătător de mana nemuririi;
Bucură-te, părticica mântuită de lacrima harului Treimii;
Bucură-te, diamant de loviturile păgâne nezdrobit;
Bucură-te, mamă duhovnicească ce chinuită te-ai slăvit;
Bucură-te, că diademă de nuanţată lumină din mâna Arhiereului ceresc ai primit;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 12-lea

Zăcând trupul tău pe pământ, îngerul Domnului s-a arătat stareţei tale Sofia în vis, spunându-i să îngroape mult nevoitorul tău corp. Atunci Sfânta Sofia a luat tămâie şi giulgiu de in şi a mers la locul acela arătat de înger, cântând cu multă durere lui Dumnezeu: Aliluia!

 Icosul al 12-lea

Ajungând stareţa Sofia la acel loc şi găsind sfintele tale moaşte, zdrobite, sfâşiate şi tăiate, sărutându-le şi cu giulgiu curat înfăşurându-le, la un loc de cinste le-a îngropat, iar noi te pomenim aşa:

Bucură-te, Mare Muceniţă Anastasia, căci cu sabia ai fost tăiată;
Bucură-te, ce la dulcele tău Mire de îngeri ai fost ridicată;
Bucură-te, că ai primit cununa, pe Hristos Cel preaiubit;
Bucură-te, că pentru numele Lui ai pătimit;
Bucură-te, că trupul tău zdrobit şi sfâşiat;
Bucură-te, de înger, stareţei a fost arătat;
Bucură-te, că acum la Domnul Iisus în slavă te veseleşti;
Bucură-te, că vieţuieşti împreună cu oştile cereşti;
Bucură-te, ceea ce pe tirani i-ai biruit;
Bucură-te, şi viaţa veşnică o ai primit;
Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

 Condacul al 13-lea

O, Mare Muceniţă a lui Hristos Anastasia, care pentru Domnul ai pătimit şi sfârşitul prin sabie l-ai primit, adu-ţi aminte de noi, care facem a ta pomenire, şi ne fii mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu, ca milostiv să ne fie nouă şi iertător, ca împreună cu tine să slăvim şi să cântăm în veacul ce va să fie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic iarăşi Icosul 1 si Condacul 1

 Rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Anastasia Romana

Mare Muceniţă a lui Hristos Anastasia, care ai suferit pentru credinţa dreptslăvitoare, învaţă-ne pe noi, cei ce suntem întunecaţi şi fără cunoştinţă, a mărturisi pe Dumnezeu şi a sta neclintit în credinţă. Tu, care ai suferit dezbrăcarea trupului asemenea lui Hristos, îmbracă-ne în haina pocăinţei celei adevărate. Focul cel iute şi arzător în care ai fost pusă să stingă văpaia patimilor noastre celor necurate de care suntem cuprinşi. Roata cea îngrozitoare pe care ai fost legată şi zdrobită la oase să vindece sufletele noastre cele ruinate de păcate. Sânii tăi care au fost tăiaţi fără milă de păgâni, cu briciul otrăvit, să întinerească sufletele noastre îmbătrânite şi gârbovite de mulţimea fărădelegilor. Capul tău cel preacinstit care cu sabia a fost tăiat să înalţe capetele noastre către Dumnezeu, căci spre patimi rele sunt aplecate. Mijloceşte pentru a ajunge şi noi în Împărăţia luminii celei neapropiate a Sfintei Treimi acum şi în veci. Amin.

(sursa: doxologia)