HAIDOOK SUMMER FEST

HAIDOOK SUMMER FEST 2019

Desi nu am reusit sa scriu atat de des pe cat mi-as fi dorit, totusi nu pot sa nu va povestesc cateva cuvinte despre „Haidook Summer Fest”, un festival dedicat cailor, bicicletelor si naturii, organizat in comuna Runcu din judetul Dambovita. Desi a fost organizat pe o perioada de 3 zile, in week-endul 21-23 iunie, noi nu am reusit sa ajungem decat intr-o singura zi, atat din cauza programului incarcat, cat si a distantei relativ mari.(70 km. Ploiesti-Runcu).

In cele cateva ore petrecute sus pe varful muntelui am admirat munca dresorilor. Unul dintre dresorii asteptati de public si pe care l-am vazut si noi a fost Denis Stefan. Excelente numerele prezentate, genul celor din filmele cu cowboy. O armonie extraordinara intre cal si calaret.

In timpul pauzei, cei de la „Echilibrescu” ne-au facut demonstratii de mentinere a echilibrului (extrem de necesar pentru cei care doresc sa calareasca) si chiar au invitat copiii sa participe. De asemenea, ne-am distrat alaturi de participantii la diverse jocuri campenesti; aruncarea potcoavei, aruncarea cizmei printre picioare, peste cap, pentru a ajunge in fata, etc.

Nu poti participa la o serbare campeneasca, fara a gusta din bunatatile de acolo, chiar daca este zi de post. Am savurat cu placere o portie de cartofi prajiti, cu gogosar umplut cu varza rosie si cu o lipie fierbinteYummmy! Totul a fost „stins” cu bere fara alcool, iar ca desert porumb fiert.

Dupa o masa copioasa, numai buna a fost o scurta plimbare pe pajiste.

Nu au fost uitati la acest festival nici copiii, astfel ca acestia s-au putut delecta la diferitele ateliere organizate pe pajistea de la Runcu: atelier de olarit, pictura pe ceramica, atelier de impaslit.

Din pacate, neparticipand in toate zilele la festival, nu am reusit sa vedem demonstratiile de voltije si nici spectacolul cailor blonzi din rasa Haflinger numiti si “Blondele de la Potcoava”. Pe acestia din urma doar i-am admirat putin la boxe.

Cu parere de rau ca nu am putut participa mai mult, ne-a bucurat si ne-a mers la suflet aceasta plimbare.

FESTIVALUL TURCESC

FESTIVALUL TURCESC

In perioada 14-16 iunie a fost organizat la Ploiesti festivalul turcesc. Cum nu lipseste martie din post, asa nici noi nu am lipsit de la acest festival. Organizatorii si-au propus sa promoveze tot ceea ce este specific culturii turce: arta, ospitalitatea, dar mai ales gastronomia specifica acestei tari.

In ritmurile muzicii si dansurilor turcesti care se dasfasurau pe scena special  amenajata, insotiti de mirosurile imbietoare de condimente specifice cu care au fost aromatizate carnurile ce sfaraiau pe gratare, ne-am plimbat de la stand la stand si am urmarit cum se produc diferitele preparate.

Adana Kebab

Pide

Placinte cu branza sau carne

          Nu au fost uitate nici vestitele dulciuri turcesti: baclava, sarailie, rahat si multe alte bunatati specifice atat de apetisante, ca ti se facea pofta numai privindu-le.

         Dupa un tur de recunoastere, am mers la diferitele standuri si am gustat din produsele specifice: o portie de pide cu carne si o placinta cu branza. Mare greseala sa vii la un astfel de festin culinar cu burtica deja plina.

                 

          Felicitari organizatorilor pentru acest festival. Interesanta aceasta idee de a cunoaste cultura altor tari.

“CEL CARE MA ASTEAPTA”

“CEL CARE MA ASTEAPTA”

          Acesta este numele cartii scrise de Parinoush Saniee si arata locul femeii in lumea iraniana, arata, pe de o parte, cat de puternica este influenta familiei asupra viitorului unei femei. Pe de alta parte, arata dragostea netarmurita a eroinei pentru copiii ei. Acestia sunt cei care au ajutat-o, in momentele de cumpana, sa mearga mai departe, doar prin simpla lor existenta in viata ei. Este un roman care te tine cu sufletul la gura, o carte cutremuratoare, de la inceput pana la sfarsit.

          Eorina romanului este Masumeh, o tanara care isi doreste foarte mult sa studieze si sa faca o facultate, insa este constienta ca mediul din care provine este potrivnic acestui vis al ei. Pentru mama ei importanti sunt doar fiii, care de fapt sunt lenesi si rai si o urasc pe Masumeh pentru inteligenta, frumusetea si tineretea ei. Ajutor in aceasta lume dura are din partea tatalui – Agha Jun, din partea prietenei celei mai bune (de care viata o desparte foarte dur si cu care se reintalneste dupa ani de zile) – Parvaneh si, ironia sortii, din partea amantei unuia dintre frati – Parvin Khanum.

          In timpul cursurilor se indragosteste de un tanar student la Farmacie-Saeid. Desi intre cei doi nu s-a intamplat nimic (decat priviri aruncate pe furis), fratii au descoperit o asa-zisa idila si au obligat-o sa se casatoreasca. Cu ajutorul lui Parvin Khanum, familia i-a gasit ca sot pe Hamid, un barbat intelegator, cu vederi largi si democratice. Astfel, acesta o sustine in a-si continua studiile.

          Desi, la inceput, intre cei doi nu exista iubire (de fapt ei se cunosc abia in ziua nuntii), invata sa convietuiasca unul cu celalalt, sa formeze incet-incet o familie. Numai ca activitatile si prietenii lui Hamid sunt foarte ciudate si aduc multa neliniste in sufletul lui Masumeh.

          Cand se astepta ca viata incepe sa fie linistita, Hamid este arestat, iar Masumeh trebuie sa se descurce singura, atat cu greutatile din familie, cat si cu greutatile din societate. Este nevoita sa se angajeze si sa renunte la studii.

          Dupa o perioada lunga de timp, Hamid este eliberat insa, nu dupa multa vreme, este din nou arestat si, de data aceasta executat. Moartea acestuia nu a putut fi indurata de parintii lui si se sting si ei in scurt timp. Toate acestea atrag dupa ele multe alte probleme la care Masumeh trebuie sa faca fata: gasirea unei noi locuinte (cea in care locuia cu copiii a fost mostenita de fratii lui Hamid, intrucat acesta murise inaintea tatalui), gasirea resurselor de trai pentru ea si pentru copii. Insa cu multa putere si dragoste pentru copiii ei, reuseste sa mearga mai departe. Astfel, anii trec, copiii cresc si se realizeaza, pleaca fiecare pe drumul lui, dar ea isi da seama cat de grea este singuratatea.

          Acum, cand se vede trista si singura, reapare in viata ei singurul om pe care l-a iubit cu adevarat si care, la randul lui, a iubit-o: Saied. Acesta ii propune sa se casatoreasca, lucru care o bucura nespus de mult, insa viata ii da o noua lovitura: copiii nu sunt de acord, chiar se supara la o astfel de idee.

          Cartea se termina, cum simte frigul si singuratatea din jurul ei.

EMOTII

EMOTII PENTRU REALIZARILE CELOR DRAGI

Iata ca incet-incet a venit vara, chiar inceput de iulie, iar eu nu am reusit sa vin alaturi de voi si sa va povestesc ceea ce am facut in ultimul timp. Motivul a fost unul simplu: batranelul meu laptop s-a stricat si chiar imi puneam problema ca va trebui sa achizitionez altul. Spre bucuria mea, viitorul ginere l-a curatat, l-a verificat si acum ma pot folosi de el.

Dar, sa revin la ceea ce voiam sa va spun azi. La mijlocul lunii iunie, mai precis pe data de 13, am avut bucuria de a asista la cursul festiv de la Universitatea Titu Maiorescu, pentru a fi alaturi de Denisa, prietena fiului nostru Mihai.

Dupa imnul studentilor, care aduce multa emotie in sufletele tuturor (studenti, profesori, rude), au luat cuvantul cei din conducerea facultatii. Si, pentru ca emotiile noastre sa ajunga la punctul culminant, Presedintele Consiliului de Administratie al Facultatii a pregatit cate un cadou (de fapt, 3 carti dedicate mentorului spiritual al Universitatii – Titu Maiorescu) pentru primii 3 absolventi. Bineinteles ca Denisa a facut parte dintre acestia.

A luat cuvantul apoi sefa de an, care a multumit profesorilor pentru daruirea lor, pentru ca au fost alaturi de ei timp de 4 ani, a multumit parintilor care i-au sustinut si, in mod special, a multumit in numele tuturor studentilor, doamnei Nina (este vorba de doamna secretara), care le-a fost o adevarata mama, care i-a tinut de mana si i-a indrumat, care le-a fost ca o adevarata mama. In acest moment, toti studentii din sala au inceput sa aplaude si sa se bucure din plin (chiuituri, fluieraturi). Va dati seama cata bucurie in sufletul doamnei respective.

La final s-au inmanat studentilor diplomele festive de absolvire.

Dupa un asa curs frumos, am sarbatorit absolvirea Denisei la o terasa in Bucuresti.

Felicitari Denisa, draga noastra, si mult succes la examenul din august.