duminică, 24 septembrie 2017

Cinci zile pe Malul Dunarii – ziua a doua

            Ufff, tare imi este dor sa vin mai des alaturi de voi, insa activitatile de toamna fac ca acest lucru sa fie aproape imposibil. Insa, pentru ca sunt cititori care viziteaza cu placere „Din casuta noastra” si asteapta cu nerabdare continuarea aventurilor din concediu, nu vreau sa-i las prea mult in asteptare, astfel ca, printre picaturi am sa va povestesc.
            A doua zi, dis de dimineata, dupa micul dejun servit pe malul Dunarii, am pornit spre Baile Herculane o statiune tare draga sufletelor noastre. Odata ajunsi, ne-am plimbat prin statiunea veche, am ”admirat” capodoperele arhitecturale ale cladirilor vechi, ce acum se afla intr-o stare jalnica de degradare. Nu pot spune decat ca indiferenta si lipsa de cultura si educatie a celor care sunt in masura sa ia decizii fac ca aceasta statiune sa fie o epava, in loc sa fie o perla a Banatului. Si, pentru ca speranta moare ultima, eu inca mai sper ca ne vom trezi la realitate si vom aprecia si renova tot ceea ce inaintasii nostri ne-au lasat.
            Am facut foarte multe fotografii care, din pacate, au fost pierdute odata cu cele de la manastirea Vodita. Nu va pot lasa decat cateva vederi cu vechea statiune, pe care le-am gasit la un magazin de suveniruri, vederi ce scot in evidenta frumusetea statiunii.









Tot in vechea statiune am gasit si o…..librarie, lucru mai rar in zilele noastre. Destul de sceptici, am intrat totusi. Si pot sa va spun ca am avut o frumoasa surpriza: numeroase carti asezate cu grija de doamna librar, atat pe autori, cat si pe domenii de interes. Doamna vanzatoare, ne-a spus, cu multa amabilitate ca, daca avem nevoie de vreo lamurire, ne raspunde cu mare drag. Am rasfoit o multitudine de carti, nu stiam la care sa ne oprim: ce sa cumparam, ce sa lasam. Intr-un final am cumparat: „Insemnari zilnice” - Regina Maria – vol VIII si „Sa nu ne razbunati - Marturii despre suferintele romanilor din Basarabia” – Monahul Moise.


Si uite asa nici nu am simtit cand a trecut timpul si a trebuit sa pornim spre pensiune.

Niciun comentariu: