duminică, 26 martie 2017

Relaxarea de duminica

            Azi este o zi friguroasa, cu ploaie si vant, o zi in care mi-am propus sa va povestesc de ziua de duminica de saptamana trecuta care a fost o zi plina, inceputa, bineinteles, cu participarea la Sfanta Liturghie. Este momentul in care ii aducem multumire lui Dumnezeu pentru toate cate le primim.
            Cu sufletul hranit cu cele duhovnicesti, ne-am oprit la restaurantul “La Placinte” pentru a linisti soriceii din burtici. Desi este a doua oara cand alegem aceasta locatie (prima data a fost in Bucuresti, alaturi de prietenii nostri dragi: Anca si Petre), ne-am simtit la fel de bine. Atomosfera tipic romaneasca ce te intampina inca de la intrare - aranjamentele din covoare de lana, presuri  si basmale, muzica traditionala – precum si meniul bogat si extrem de delicios, fac atractiv acest restaurant pentru toate categoriile de clienti.



            Astfel, la o masa erau mai multe doamne cu o varsta venerabila, ce m-a dus cu mintea la un veritabil “Five o’clock” al lui Caragiale; o alta masa era ocupata de doi tineri frumosi si atat de indragostiti incat nu vedeau absolut nimic in jurul lor. O alta masa era rezervata pentru cateva familii cu copilasi ce venisera sa serbeze o zi de nastere.
            Dupa ce ne-am instalat comod, am comandat din bunatatile oferite si ne-am delectat cu sarmalute de post cu mamaliguta, fasole batuta cu muraturi, cartofi prajiti.



Si, pentru ca deserturile aratau teribil de bine, am incheiat aceasta masa bogata cu o tarta cu fructe de padure si o salata de fructe. Cine spune ca nu se poate tine post? Din punctul meu de vedere mancarurile de post sunt mai gustoase si mai variante.




            Dupa-amiaza, am pornit spre Bucuresti, mai precis spre Bragadiru, pentru a ne intalni cu o alta familie de prieteni: Daniela si Vasile. Cand am ajuns Vasile sapa in gradina din curtea casei, iar Daniela si mamica ei pusesera la crescut aluatul pentru scovergi. Pana ce ne-am tras noi putin sufletul, mama Danielei a si prajit scovergile, asa ca ne-am strans cu toti la masa si, intr-o atmosfera plina de veselie si bucurie le-am servit calde, asezonate cu diverse dulceturi, care de care mai fina si udate din plin cu bere si suc proaspat de portocale. Am ras, am povestitfiecare am depanant amintiri si uite asa, nici nu am simtit cand a trecut timpul si a trebuit sa pornim spre casa.
            La plecare, am primit de la Daniela o minunatie de vaza, lucrata chiar de ea ( O stiu ca este tare priceputa).
            Pe drumul spre casa ne-am oprit si am cumparat urzici, asa ca luni am avut de lucru.


Niciun comentariu: