joi, 7 aprilie 2016


“Da-mi mie ziua de azi”

            Cand diavolul se apropie cu inselatoriile si ispitele lui de om, cere un singur lucru:”Omule – zice vicleanul – da-mi mie ziua de azi!... Eu nu-ti cer altceva, decat ziua de azi, iar cea de maine da-o lui Dumnezeu! Ziua de azi e a mea, iar cea de maine e a lui Dumnezeu.”
            Asa graieste inselatorul si, vai, pe cati crestini ii trage, cu aceasta inselaciune, in adancul iadului!
            Diavolul cere ziua de azi, stiind bine ca pe cea de maine omul o tot amana….pana cade fara de veste in mormant.



“Si-a uitat copilul in foc”

            Intr-un sat bantuit de foc, s-a intamplat ca o femeie si-a tot carat ce avea prin casa, iar copilul din leagan l-a uitat in casa ce ardea. S-a grabit sa-si scoata mai intai banii, hainele, vasele si alte cele, dar copilul si l-a uitat, si, pe cand si-a adus aminte de el, era prea tarziu.
            Intocmai asa fac cei mai multi crestini si cu sufletul lor. Tot alearga omul in sus si in jos, tot hurduca, tot strange, dar sufletul si-l uita si il lasa in focul pacatelor si al pieirii vesnice. Cei mai multi numai pe patul de moarte se trezesc ca si-au uitat sufletul, dar atunci e prea tarziu.
            Cititorule! Nu cumva ti-ai uitat si tu sufletul in focul pacatelor?



“Si-a mantuit copilul”

            Un copil cazuse intr-un rau infuriat si era amenintat sa se inece. Oamenii strigau, dar nimeni nu sarea in apa sa-l scape.
            -De ce nu sare nimeni sa-l scape? Striga un om care trecea pe alaturi. Si sari in apa.
            Cand se apropie de copil, ce sa vada? Cel ce se ineca era copilul lui!
            Repede il prinse si il scoase afara.
            Cel care sare sa mantuie pe altii din valurile pierzarii sufletesti isi mantuie si sufletul sau.



(600 de istorioare religioase – preot Iosif Trifu)

Niciun comentariu: