sâmbătă, 28 februarie 2015



Coborasul lin este usor

            -Parinte, de ce facem atat de greu binele si alunecam atat de usor spre rau?
            -Deoarece pentru bine trebuie mai intai sa ajute omul insusi, sa se nevoiasca, in timp ce la rau ajuta diavolul. Pe langa aceasta, nu vor sa urmeze binele, nici nu au ganduri bune. De multe ori spun mirenilor urmatoarea pilda: “sa spunem ca am o masina si zic in mintea mea: “ce sa fac cu ea? Eu ma pot ajuta si cu vreun cunoscut de-al meu sa cu un taxi, la nevoie. Sa o dau cutarui familist, care are multi copii, sa-I scoata putin afara, sa-I duca la vreo manastire, sa rasufle putin, ca astfel sa fie ajutati si ei, sarmanii.”. daca procedez astfel, nimeni nu ma va imita in aceasta. Dar daca am o masina de aceeasi marca cu a ta si o schimbsi voi lua alta de o marca mai buna, vei vedea ca nici tu nu vei dormi noaptea ca sa afli un chip sa schimbi masina si sa iei una mai buna, la fel cu a mea, chiar daca cea pe care o ai este buna. In cazul acesta vei spune: “Voi vinde, ma voi imprumuta, numai sa o schimb.”. in timp ce in cazul de mai inainte nimeni nu ma va imita spunandu-si: “Nici eu nu am nevoie de masina, hai sa o dau si eu”, ci se poate chiar sa spuna ca nu sunt sanatos.”
            Oamenii usor se influenteaza in raru. Desi in profunzime recunosc si primesc binele, totusi mai usor se influenteaza si sunt atrasi de rau, pentru ca acolodicteaza aghiuta. Coborasul ce linil afla cu usurinta oricine, pentru ca ispititorul nu are alt tipic, ci numai sa imbranceasca fapturile lui Dumnezeu pe pantea cea dulce. Insa Hristos procedeaza cu noblete. Iti spune: Acesta e binele”; Daca vrea cineva sa vina dupa Mine. Nu spune:”Vino la Mine cu sila!” Diavolul are viclenie. Il imboldeste pe om si dintr-o parte si din alta, ca sa-l duca acolo unde vrea. Dumnezeu insa respecta libertatea omului, pentru ca El nu a creat robi, ci fii. Si cu toate ca stia ca va urma caderea, nu i-a facut robi. A preferat sa vina El Insusi, sa Se intrupeze, sa Se rastingeasca si sa-l castige in felul acesta pe om. Insa prin aceasta libertate pe care a dat-o Dumnezeu  cu toate ca diavolul poate face mult rau prin ea – s-a dat si un prilej pentru cernere. Iar in felul acesta se vede ce face fiecare cu inima sa; se vede lamurit cine are marime de suflet.


(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)

vineri, 27 februarie 2015

Catehism Ortodox


Posturile Crestinesti

Postul crestinesc este infranarea, pentru o vreme, de mancarurile de dulce si de bauturi, in scopul intaririi puterilor sufletesti asupra inclinarilor spre rau ale trupului.

            Crestinul trebuie sa posteasca pentru ca:

-       Mantuitorul insusi a postit. Si daca Mantuitorul Hristos, care era lipsit de pacat, a postit, cu atat mai mult trebuie sa postim noi, cei supusi mereu ispitelor si pacatelor;

-       Postul ajuta crestinului sa nu cada in robia poftelor pacatoase; iar daca a cazut intr-o asemenea robie, postul il ajuta sa scape de ea;

-       Postul ajuta apoi crestinului sa economiseasca unele bunuri, din care apoi poate savarsi fapte de milostenie;

-       Postul ajuta crestinului sa-si stapaneasca pornirile pacatoase ale firii; sa-si pastreze sanatatea; sa implineasca mai bine poruncile lui Dumnezeu; sa se pregateasca mai bine pentru primirea Sfintelor Taine.

Posturile crestine sunt:

-       Post aspru – este atunci cand crestinul nu mananca si nu bea nimic, cel putin o zi;

-       Post obisnuit este atunci cand crestinul se hraneste cumpatat, folosind numai mancaruri de post.

-       Post de o zi – posturile de o singura zi sunt: miercurile (cand postim in semn de intristare pentru vinderea Mantuitorului) si vinerile (postim pentru aducerea aminte de Rastignirea Domnului) din fiecare saptamana; ziua Inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie); ziua Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august); Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).

-       Posturi de mai multe zile:

1.    Postul pastelui sau Postul Mare care tine 7 saptamani. Sase saptamani sunt in amintirea celor 40 de zile de postire a mantoitorului, iar a saptea saptamana este intru cinstirea Patimilor Sale. Este potul in care Biserica cheama si indeamna mai staruitor, pe toti credinciosii, sa se roage mai mult si cu mai multa cladura; sa mearga mai des la sfintele slujbe; sa cerceteze cu mai multa tragere de inima pe semenii aflati in lipsuri si suferinte; sa savarseasca mai multe fapte de milostenie; sa-si curete inima prin lacrimile caintei si Spovedaniei, pentru a primi cu vrednicie Sfantul Trup si Sange al Domnului si pentru a intampina dupa cuviinta marele praznic al Invierii Domnului.

2.    Postul Craciunului: a fost randuit pentru fiii Bisericii sa poata intampina cu buna pregatire duhovniceasca sarbatoarea Nasterii Domnului.

3.    Postul Santa-Mariei dureaza doua saptamani si a fost randuit in cinstea nascatoarei de Dumnezeu, care, inainte de adormirea sau trecerea la Domnul, s-a pregatit prin post si rugaciune.

4.    Postul San-Petrului este randuit in cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel care s-au nevoit in chip special intru propovaduirea Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos.

Posturile se tin asa cum a randuit Sfanta Biserica, adica: in infranare, in rugaciune, in pocainta si fara petreceri sau altceva de acest fel. Postul crestinesc este intreg atunci candobisnuita infranare de la mancarurile de dulce si de bauturi se intareste cu postul sufletesc, adica cu infranarea aspra de la gandurile urate, de la pofte pacatoase si de la fapte rele.

De postul trupesc pot fi scutiti copiii, bolnaviii, batranii si toti neputinciosii. De posul sufletesc, insa, nu este si nu poate fi scutit nici un crestin.

(extras din Catehism Ortodox)

DEZAMAGIRE CRUNTA


DEZAMAGIRE CRUNTA


            Intotdeauna am avut repulsie fata de expresia „traim in Romania, totul este posibil”, nu de alta, dar consider ca in Romania lucrurile nu stau mai rau ca in alte parti, insa sunt mai mult mediatizate. Ca sunt multi oameni cu suflet curat si educatie cu care ne putem mandri.

            Si cu toate acestea, saptamana aceasta am avut ocazia sa ma lovesc de aceasta expresie in mod practic. Mai concret, sa fiu nevoita sa colaborez cu o firma de curierat – URGENT CURIER – care efectiv nu stie ce inseamna respectul fata de client, fata de cel care iti asigura profitul si prosperitatea.

            Si ca sa intelegeti lucrurile mai bine, am sa va povestesc ceea ce s-a intamplat.

            Am facut comanda de fire de tricotat la o firma din Piatra Neamt (Dalinda Stil), pe care o recomand (fire romanesti, raportul calitate – pret foarte bine stabilit).

            Comanda a fost trimisa spre Ploiesti prin firma de curierat URGENT CURIER, care mi-a transmis mesaj ca am de plata suma de 53.95 lei (40 lei contravaloarea coletului si diferenta taxa de transport). Pana aici totul bine si frumos, numai ca, in momentul in care m-am intalnit cu curierul acesta imi spune ca am de plata suma de 65.73 lei. Am crezut ca totul este o gluma si am vrut sa ii platesc suma pe care o stiam eu din measjul telefonic. Acesta nici nu a vrut sa auda, spunand ca diferenta o va pune el din buzunar (am fost intru totul de acord cu dansul, era doar un simplu angajat.).

Am refuzat coletul, am scris pe el motivul, dupa care am trimis un email directorului de zona. Spre deosebire de alte firme care, atunci cand faci cate o sesizare iti raspund, acest domn director a ignorat cu totul mesajul meu.

Concluzia este ca atitudinea celor de la URGENT CURIER mi se pare o atitudine de jecmaneala (tarife de transport extrem de mari), inselaciune (comunicarea unor tarife eronate) si sfidare a clientilor.

Desi, ulterior sotul meu a mers si a ridicat coletul, m-am adresat catre Oficiul pentru Protectia Consumatorului si asta pentru ca nu mi se pare corecta atitudinea acestor „domni”.

Iata ca unii ca acestia fac imaginea Romaniei si te fac sa spui cu regret: „traiesc in Romania, totul este posibil."

In vremea noastra lipsesc pildele

 

-Parinte, de ce Snftul Chiril al Ierusalimului spune ca mucenicii vremurilor de pe urma vor fi “mai presus decat toti mucenicii?”

-Pentru ca mai demult aveam oameni de talie mare. In vremea noastra lipsesc pildele – vorbesc in general de Biserica si de monahism. Acum s-au inmultit cuvintele si cartile, dar s-au imputinat faptele. Doar ii admiram pe Sfintii atleti ai Bisericii noastre, fara sa intelegem cat s-au ostenit, pentru ca nu ne-am nevoit ca sa le putem intelege osteneala si astfel sa-I iubim si sa ne silim cu marime de suflet ca sa-i urmam. Desigur, Bunul Dumnezeu va avea in vedere vremea si conditiile in care traim si va cere potrivit lor. Dar daca ne vom nevoi putin, ne vom incununa mai mult decat cei de demult.

            Odinioara, cand exista duhul de nevointa si fiecare incerca sa urmeze pe celalalt, raul si nepasarea nu-si gaseau loc. Pe atunci pildele de virtute erau multe, dar exista si duh de nevointa. De aceea cel nepasator nu putea ramane printre cei buni, caci era luat taras de acestia. Imi aduc aminte ca odata, in Tesalonic, asteptam la semafor sa trecem de pe un trotuar pe altul. La un moment dat am simtit ca un val ce ma impingea inainte, pentru ca toti mergeau in aceeasi directie. De indata ce am ridicat piciorul, am si inaintat. Adica vreau sa spun ca atunci cand toti merg intr-o parte, unul, desi nu ar vrea sa mearga, nu poate sa nu mearga, caci il duc ceilalti. Astazi, daca cineva vrea sa traiasca cinstit si duhovniceste, nu mai incape in lume, ii vine greu. Si daca nu ia aminte, o ia la vale pe fagasul lumesc. Odinioara binele era mult, multa si virtutea, la fel si pildele, iar raul se ineca in multul bine si in putina neorinduiala ce exista il lume sau in manastiri, ne se vedea si nici nu vatama. Insa acum ce se intampla? Exemplul rau este mult, iar putinul bine care exista, este dispretuit. Se fac adica cele dimpotriva: se ineaca putinul bine in multul rau si astfel stapaneste raul.

            Cand un om sau un colectiv de oameni au duh de nevointa, asta ajuta mult. Caci atunci cand unul sporeste duhovniceste, nu se foloseste numai pe sine, ci ajuta si pe cel care il vede. Iar unul care este caldicel, la fel face; influenteaza si pe ceilalti. Daca slabeste unul, slabeste altul, in cele din urma fara sa-si dea seama nu ramane nimic. De aceea duhul de nevointa va ajuta mult in moleseala ce exista. Va trebuie sa luam aminte bine la aceasta, pentru ca oamenii contemporani au ajuns, din pacate, la un asemenea punct, incat fac si legi molesite si le impun si nevoitorilor sa le respecte. De aceea cei nevoitori nu numai ca nu trebuie sa se lase influentati de duhul cel lumesc, dar nici sa se compare pe ei insisi cu cei lumesti si sa creada ca sunt sfinti, caci dupa aceea se vor molesi si vor deveni mai rai decat cei lumesti. In viata duhovniceasca nimeni sa-i ia pe cei lumesti drept prototipuri, ci pe sfinti. Este bine sa iei o virtute si sa afli care sfant a avut-o, sa cercetezi viata lui. Atunci vei vedea ca nu ai facut nimic si in felul acesta vei inainta cu smerenie. Cei ce alearga in stadion nu privesc inapoi sa vada unde sunt ultimii, caci daca vor face aceasta, vor ramane ei ultimii. Atunci cand incerc sa-I urmez pe cei sporiti, constiinta se subtiaza. Dar cand privesc la cei dinapoi, ma indreptatesc pe mine insumi si spun ca greselile mele nu sunt atat de mari in comparatie cu ale lor. Ma odihnesc la gandul ca exista si unul mai jos decat mine. Astfel imi inec constiinta sau, in cel mai bun caz, sfarsesc prin a avea o inima impietrita, nesimtitoare.

(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)

joi, 26 februarie 2015

MENIU SAPTAMANAL


MENIUL SAPTAMANII 27.02.2015-05.03.2015


            Dupa o pauza de o luna (ianuarie), in care am renuntat la meniu si s-a cunoscut in buget, revin la planificarea saptamanala.


Felul I (ciorba, supa)

 Ciorba de loboda


Felul II (mancare)

Mancare de mazare

Pilaf cu legume

Pentru micul dejun

Musli cu suc de fructe si legume

Masline cu castraveti

Salata de legume

Desert

Prajitura cu biscuiti si cacao


Pachetel pentru scoala

 Snitel de soia cu mustar

Zacusca

Pasta de masline

Briose cu banane

Fructe

Cina

Pentru cina, improvizam: cartofi la cuptor cu lamaie si oregano; piure de cartofi; paste cu sos de rosii, bruschete, etc.

Ce fel de cautare exista


            Intr-o zi de iarna au venit la mine vreo optzeci de oameni: de la studenti pana la regizori. Plangeau si intrebau daca pot studia Teologia. In lume situatia este iesita din comun. Toti cauta ceva, fara ca cei mai multi sa stie ce cauta. Unii cauta adevarul cu mandolina. Altii cauta pe Hristos cu muzica cea nebuna.

-Intr-adevar, parinte, cat de mult cauta lumea adevarul. Vin atatia oameni si stau in picioare asteptand ore intregi.

-Printre semnele vremurilor este si acesta: ca lumea sa ceara ajutor de la mine, ticalosul. Nu vad nimic bun in mine si ma mir ce gasesc oamenii de laearga la mine. Sunt un dovleac cu coaja de harbuz. In zilele noastre ei mananca dovleacul ca pe harbuz, pentru ca are coaja de harbuz. Pornesc de la capatul lumii si nici nu sunt siguri daca ma vor gasi sau nu. Mi-e scarba si de mine, dar si de lume ma doare. Unde am ajuns! In ce hal a ajuns lumea! Proorocul Isaia spune ca va veni vremea cand oamenii vor gasi pe unul ce are haina si ii vor spune:”Vino sa te facem imparat”. Dumnezeu sa se milostiveasca de noi!

            Cand citesc Psalmul 28, care este pentru cei ce se primejduiesc pe mare, spun:”Dumnezeul meu, si pamantul, lumea toata, s-a facut mai rau ca marea deoarece ineaca lumea duhovniceste”. Si cand vine lume deznadajduita, le citesc Psalmii 93 si 36:”Dumnezeul izbandirilor, Domnul Dumnezeul izbandirilor cu indrazneala a grait. Inalta-te, Cel ce judeci pamantul, rasplateste rasplatirea celor mandri…. Pe poporul Tau, Doamne, l-au impilat si mostenirea Ta au asuprit-o….dar Domnul mi-a fost mie scapare si Dumnezeul meu ajutorul nadejdii mele”. Acesti psalmi aduc o mare mangaiere. Chiar si numai o singura privire de-ar arunca spre Cer, s-ar schimba lucrurile. Dar, vezi, astazi nu se gandesc la Dumnezeu. De aceea nu afli legatura, nu te poti intelege.

            Neincetat Il rog pe Dumnezeu sa ridice adevarati crestini si sa le dea ani indelungati, ca sa ajute lumea. Sa facem rugaciune ca Dumnezeu sa lumineze si sa iasa altii, oameni tineri, curati, sa iasa macabei, pentru ca cei de azi distrug lumea. Cei mai tineri se poate sa nu aiba experienta, dar nu sunt falsi, vicleni. Sa rugam pe Dumnezeu sa lumineze nu numai pe oamenii din Biserica, ci si pe cei ce guverneaza, sa aiba frica de Dumnezeu, ca sa poata spune ceva. Putin, un cuvant luminat de ar spune, si iata, se schimba o situatie. Dar daca spun o neghiobie, pot ca intregul stat sa-l mototoleasca. O hotarare buna e o facere de bine pentru lume. O hotarare rea este o catastrofa. Nu ma refer numai la nefericirea materiala de care sufera oamenii, la foamete. Nefericirea duhovniceasca este mai mare. Rugaciunea va ajuta mult ca Hristos sa-I lumineze intrucatva. Hristos ia surubelnita, o rasucire mica, o miscare inapoi…si e in regula, toate se regleaza. Cand Dumnezeu lumineaza pe unii oameni, atunci incet-incet raul se degradeaza singur. Pentru ca raul se distruge singur pe sine, nu il distruge Dumnezeu. In cele din urma lucrurile vor reveni la starea lor fireasca. Vad ca multi care au functii inalte inteleg, ii doare si se straduiesc. Ma bucur in mod deosebit de aceaasta.


(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)

 

miercuri, 25 februarie 2015

Catehism Ortodox


Slujbele Bisericesti


Cele sapte Laude sunt slujbele bisericesti care se savarsesc in toate zilele, la anumite ore, dupa cuvantul Psalmistului :’De sapte ori in zi te-am laudat Doamne” (Psalm 118,164). Acestea sunt:

-       Miezonoptica, suljba de priveghere, dupa pilda fecioarelor intelepte;

-       Utrenia sau Ceasul intai (ora 6 de azi), slujba de deimineata, slujba de multumire lui Dumnezeu, care ne-a dat lumina credintei;

-       Ceasul al treilea (ora 9), ora din zi la care s-a pogorat Duhul Sfantpeste Sfintii Apostoli;

-       Ceasul al saselea (ora 12), ora din zi la care a fost rastignit Mantuitorul;

-       Ceasul al noulea (ora 15), ora din zi la care a murit Mantuitorul pentru noi si pentru a noastra mantuire;

-       Vecernia, slujba de seara;

-       Pavecernita (Dupacinarea), slujba de multumire catre Domnul pentru ajutorul dat in munca de peste zi si ca aducere aminte de moarte.

 Ierurgiile sunt slujbe bisericesti pentru binecuvantarea si sfintirea omului in diferite imprejurari ale vietii, precum si pentru binecuvantarea si sfintirea naturii inconjuratoare si a lucrurilor folositoare omului, pentru ca el mai usor sa vietuiasca dupa voia lui Dumnezeu. Ierurgiile sunt pentru lucruri si pentru persoane.

-       Ierurgiile pentru lucruri sunt:

o   Sfintirea apei (aghiasma) si anume sfintirea cea mica a apei sau Sfestania si sfintirea cea mare a apei, de la Boboteaza,

o   sfintirea casei, a ogoarelor, etc.

-       Ierurgiile pentru persoane sunt cele in legatura cu:

o   nasterea omului: randuiala de ziua intaia pentru femeia lauza; rugaciunea la insemnarea pruncului, randuiala imbisericirii pruncului si a curatirii lauzei;

o   moartea omului: panahida sa panihida – care se face la casa mortului – slujba inmormantarii, parastasele.

 Acatistele si Paraclisele sunt slujbe compuse din rugaciuni si cantari de lauda si de cerere catre Mantuitorul, catre Preasfanta Fecioara Maria si catre alti sfinti, spre a ne ajuta in nevoi si in necazuri.


Asigurari si…….nesiguranta

 
            Astazi lumea s-a umplut de tot felul de asigurari, dar fiind departata de Hristos, simte cea mai mare nesiguranta. In nici o epoca nu a existat nesiguranta pe care o au oamenii contemporani. Si fiindca asigurarile omenesti nu-i pot ajuta, ei alearga acum sa intre in corabia Bisericii ca sa simta siguranta duhovniceasca, caci vad cum corabia lumeasca s-a scufundat. Dar daca vad ca si in corabia Bisericii intra putina apa, ca si acolo au fost prinsi de duhul lumescsi nu exista Duhul Sfant, atunci oamenii se deznadajduiesc, pentru ca nu mai au de ce sa se prinda.

            Lumea sufera, se pierde si, din pacate, toti oamenii sunt nevoiti sa traiasca in acest iad al lumii. Cei mai multi simt o mare parasire, o nepasare – mai ales acum – din toate partile. Nu au de ce sa se tina. Se implineste zicala :” cel ce se ineaca se agata si de un pai”. Aceasta arata ca cel ce se ineaca vrea sa se prinda de ceva, ca sa se salveze. Vede corabia scufundandu-se si merge sarmanul sa se prinda de catarg. Dar desi vede corabia in primejdie sa se scufunde, nu se gandeste ca si catargul se va scufunda. Se prinde de catarg si se ineaca mai repede. Vreau sa spun ca oamenii incearca sa se sprijine de ceva, sa se prinda de ceva. Si daca n-au credinta, ca sa se sprijine de dansa, daca nu se incred in Dumnezeu, incat sa se incredinteze complet pe ei insisi lui Dumnezeu, se vor chinui. Mare lucru este increderea in Dumnezeu.

            Anii pe care ii strabatem sunt foarte grei si foarte primejdiosi, dar in cele din urma va birui Hristos. Veti vedea ca vor cinsti Biserica. Numai noi sa fim corecti. Vor intelege ca altfel nu o vor scoate la capat. Si politicienii au inteles ca daca cineva poate ajuta acum in acest azil de nebuni, cum a devenit lumea, acestia sunt oamenii Bisericii. Sa nu vi se para ciudat. Politicienii nostri au ridicat mainile in sus. Unii au venit si la Coliba mea si mi-au spus: “Calugarii trebuie sa faca misiune, altfel nu se poate.” Ani grei! Daca ati sti in ce situatie ne aflam si ce ne asteapta!

 

(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)

 

marți, 24 februarie 2015


Ce fel de suferinte are lumea

 

            Suferintele lumii sunt fara sfarsit. Se vede peste tot o descompunere generala, si familii, si mici si mari. In fiecare zi inima mea se face tocatura. Cele mai multe case sunt pline de suparari, de neliniste, de stres. Numai in casele in care traiesc dupa Dumnezeu oamenii sunt bine. In celelalte, unii divorteaza, altii sunt falimentari, altii bolnavi, altii accidentati, altii cu psiho-medicamente, iar altii cu droguri. Mai mult sau mai putin, cu totii, sarmanii, au cate o durere. Mai ales acum, nu au unde munci. Datorii de aici, suferinte de dincolo; ii urmaresc bancile, ii scot din case, o multime de necazuri. Si acestea nu tin o zi sau doua. Iar din pricina acestei situatii chiar si copiii cei sanatosi ai acestor familii se imbolnavesc. Multe familii de acestea, daca ar avea lipsa de grija a monahilor, ar petrece cel mai bun Paste!

            Cata nefericire exista in lume! Cand pe cineva il doare si se intereseaza de ceilalti, iar nu de sine, atunci el vede intreaga lume ca la radiografie,cu raze duhovnicesti....De multe ori, atunci cand rostesc rugaciune „Doamne Iisuse...........”, vad copilasi mici, sarmanii, cum trec pe dinaintea mea mahniti si se roaga lui Dumnezeu. Mamele lor lor ii pun sa faca rugaciune pentru ca au probleme, greutati in familie si cer ajutor de la Dumnezeu. Intorc butonul pe aceeasi „frecventa” si astfel comunicam.

 

(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)

 

luni, 23 februarie 2015

ATELIER DE GATIT - PESTE


Lectia nr. 5 - Ultima: Pastrav la cuptor cu sos de smantana si tort diplomat


Dupa o pauza mai lunga, iata ca am ajuns si la ultima lectie de bucatareala. De fapt, acesta a fost doar ABC-ul din bucatarie. De acum, cu ceea ce le-am aratat, cu portofoliul de retete daruit fiecareia dintre ele, consider ca se pot descurca din ce in ce mai bine, ca pot face retete din ce in ce mai grele.

In cadrul acestei ultime lectii invatam sa preparam peste, sa batem albusuri spuma si sa lucram cu gelatina.

Reteta nr.1 – Pastrav cu sos de smantana

Pasul 1: Pregatirea ustensilelor

-       Tocator;
-        Cutit;
-       Tava pentru cuptor;
-       Tava pentru pregatirea pestelui

Pasul 2: Pregatirea ingredientelor

-       4 pastravi;
-       150 gr unt;
-       100 gr smantana;
-       1 lingura faina;
-       100 gr cascaval;
-       piper alb si negru macinat;
-       sare.

Pasul 3: Mod de preparare:

-       Se curata pestii de solzi si intestine si se spala bine;
-       Se topeste untul intr-o cratita, se adauga faina si se amesteca, apoi se stinge treptat cu apa, pana cand se obtine un sos alb, in care se incorporeaza smantana si putin piper (sa fie ca o smantana mai subtire).
-       Se toarna jumatate din sos in tava si se aseaza deasupra pestii.
-       Se presara cu sare si piper dupa gust si se pune peste ei cealalta jumatate de sos alb.
-       Se introduce tava in cuptorul preincalzit, pentru 40 minute. din 10 in 10 minute, se scoate tava, se stropeste pestele cu sos si se completeaza cu putina apa (pentru ca sosul are tendinta de ingrosare).
-       Cand e gata, se desface pestele in jumatate, file si se rade deasupra cascaval
-       Se serveste cu ardei copti.


Reteta nr. 2 – Diplomat cu fructe

Pasul 1: Pregatirea ustensilelor

-       Mixer;
-       oala si castron din inox pentru baine-marie;
-       cratita inox pentru crema galbenusuri;
-       castron inox pentru albusurile spuma;
-       castron inox pentru frisca
-       castron de capacitate mare pentru crema finala
-       tava pentru tort.

Pasul 2: Pregatirea ingredientelor

-       aluat:

-       8 oua,
-       800 ml compot de piersici,
-       1 compot de ananas,
-       600 gr frisca,
-       50 gr gelatina,
-       18 linguri zahar.

-          Ornat:

o   400 ml frisca,
o   fructe

Pasul 3: Mod de preparare:

-          se pune gelatina la inmuiat in zeama de la compotul de ananas, se lasa 10 minute
-          Se amesteca galbensururile cu 10 linguri zahar, se adauga zeama de la compotul de piersici, esenta de rom sau lamaie
-          se pune compozitia pe foc mic, sa dea 2-3 clocote, amestecand mereu, apoi se da deoparte
-          se pune pe baie de aburi. Atentie sa nu fiarba. Cand s-a lichefiat si estre calda, se da deoparte.
-          se bat albusurile spuma cu restul de zahar, ca pentru bezea.
-          Se bate frisca;
-          Gelatina inmuiata se toarna treptat in crema calduta de galbenusuri, amestecand continuu
-          Se adauga frisca si albusurile spuma si se amesteca usor.
-          Se toarna compozitia intr-o tava sau cratita tapetata cu celofan si se da la frigider pentru minim 6 ore.
-          Se rastoarna pe un platou si se orneaza.