vineri, 30 ianuarie 2015


Rugaciunea „Tatal Nostru”

 

            Rugaciunea „Tatal nostru” se mai numeste si Rugaciunea Domneasca si aceasta rugaciune ne-a invatat domnul nostru Iisus Hristos. Aceasta rugaciune are o chemare, sapte cereri si o incheiere.

            Chemarea este cuprinsa in cuvintele „Tatal nostru care esti in ceruri”.

Cuvantul „Tata” de la inceputul Rugaciunii Domnestine ajuta sa ne apropiem de Dumnezeu, chemandu-l ca pe un Tata. El este gata sa ne asculte ca un Parinte plin de iubire si bunatate. Spunem „Tatal nostru” pentru ca Dumnezeu este Tat pentru toti oamenii.

            Cuvintele „care esti in Cer” ne arata ca, in nazuinta noastra de a ne apropia de Dumnezeu, sa nu uitam niciodata maretia care-l inalta pe El deasupra noastra.

            Prima cerere este: „Sfinteasca-se numele Tau” . Cinstirea si sfintirea numelui lui Dumnezeu este scopoul cel mai de seama al vietii crestinesti. De aceea, cel dintai lucru pe care trebuie sa-l cerem de la Dumnezeu este puterea de a ne duce viata asa ca numele Sau sa fie statornic sfintit si preamarit de catre noi si prin noi.

            A doua cerere este: „Vie imparatia Ta”  Imparatia lui Dumnezeueste viata in care hotaratoare si stapana este voia lui Dumnezeu. Prin aceasta cerere Domnul ne indeamna sa ne rugam si sa ne straduim ca voia Tatalui ceresc sa ajunga tot mai deplin stapana in viata noastra, a credinciosilor crestini si, in acelasi timp, sa cuprinda tot mai multi din cei ce n-au cunoscut inca pe Hristos-Domnul.

            A treia cerere este: „Fie voia Ta, precum in Cer asa si pe pamant”. In aceasta cerere Domnul ne arata ca drumul spre implinirea primelor doua cereri este implinirea voii Tatalui ceresc.

            A patra cerere este: „Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi” . In cererea aceasta Domnul ne indeamna sa ne rugam atat pentru cele trebuitoare intretinerii trupului (hrana, imbracaminte, adapost), cat si pentru cele de trebuinta vietii sufletesti (cunoasterea si intelegerea cuvantului Sau, harurile Sale mantuitoare, binecuvantarea Lui). Prin cuvintele „da-ne painea” Domnul vrea sa ne spuna ca noi trebuie sa cerem de la Stapanul a toate, ca la munca si ostenelile noastre, El sa adauge mila si binevucantarea Sa, spre a le face cat mai rodnice. Cuvantul „astazi” nu inseamna numai o zi, ci strictul necesar pentru intreaga viata pamanteasca.

            A cincea cerere este: „Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri”. Domnul ne indeamna sa cerem de la Tatal nostru cel ceresc iertare de pacatele savarsite. In fata Tatalui ceresc trebuie sa mergem cu inima plina de iertare, de impacare si de dragoste pentru ei.

            A sasea cerere este: „Si nu ne duce pe noi in ispita” In aceasta cerere Domnul ne indeamna sa rugam pe Tatal nostru cel ceresc sa ne fereasca de ispite, adica de indemnurile la rau, care duc la pieirea noastra, si sa ne dea ajutorul Sau ca sa le biruim atunci cand ele ne bantuie.

            A saptea cerere este: „Ci ne mantuieste de cel rau” . In aceasta cerere Domnul de indeamna ca Tatal nostru cel ceresc sa ne fereasca de tot ceea ce ne poate inrai inima si, mai ales, sa ne fereasca de pacat, care este cea mai grea piedica in calea iubirii de Dumnezeu si de semeni.

            Rugaciunea Domneasca se incheie cu cuvintele: „ca a Ta este imparatia si puterea si marirea in veci. Amin” Aceste cuvinte ne dau incredintarea deplina ca cele ce am cerut in cuprinsul rugaciunii vor fi ascultate si indeplinite de catre Dumnezeu.

joi, 29 ianuarie 2015


Fructele de sezon: citricele

In perioada cuprinsa de la sfarsitul toamnei (noiembrie) si primavara devreme (martie) fructele cele mai consumate, care aduc organismului un aport mare de vitamine si minerale, sunt citricele. Desi varietatea acestora este mare, celoe mai consumate de familia mea sunt: portocalele, lamaile, mandarinele si grepfuitul.

Portocalele: sunt bogate in vitamina C si saruri minerale precum calciu, potasiu, magneziu, fosfor

Portocalele reprezinta unul din cele mai bune fructe de iarna, suplinind carentele de vitamine si fiind indicat in anemie, anorexie, demineralizare, stari febrile, infectioase, intoxicatii, gingivite si stomatite. Sunt recomandate chiar si diabeticilor. Se pot consuma ca atar, sau in salate de fructe sau sub forma de suc.

Portocalele pot fi folosite si pentru ingrijirea tenului: aplicarea miezului timp de 15-20 minute tonifica tenul si intarzie aparitia ridurilor.

Coaja de portocala nu se arunca pentru ca:

-       razuita se amesteca cu zahar si se pune in borcane ce se pastreaza in frigider. Acest amestec se foloseste la aromatizarea prajiturilor;

-       se usuca si se foloseste la ceai, alaturi de alte plante;

-       se pune intr-un borcan mai mare si se acopera cu otet. Amestecul obtinu se foloseste cu succes la curatenia de primavara si nu numai, fiind un puternic degresant;

-       se taie marunt, se pune intr-o sticla, se adauga zahar si alcool, lasandu-se la macerat 1-2 luni. Se obtine un lichior delicios.

Lamaile, la fel ca si portocalele, sunt bogate in vitamina C, saruri minerale si oligoelemente: calciu, fier, siliciu, fosfor, mangan, cupru.

Lamaile sunt indicate atat in uz intern, cat si extern, in cosmetica, etc. Se poate consuma sub forma de suc, decoct, in salate si ceaiuri.

Citronada obtinuta din sucul unei jumatati de lamai intr-o jumatate de pahar de apa indulcita reprezinta un bun remediu pentru starile febrile, pentru starile de voma si pentru hemoragiii.

Coaja zdrobita, pulpa si semintele unei lamai, puse la macerat timp de 2 ore in apa cu miere si baute seara la culcare reprezinta un remediu vermifug. Pentru eliminarea oxiurilor se folosesc samburi de lamaie pisati, amestecati cu miere si inghititi in fiecare dimineata.

In cazul guturaiului si al sinuziteri, zeama de lamaie reprezinta un bun remediu pentru desfundarea nasului: 2-3 picaturi de suc de lamaie puse in fiecare nara de 2-3 ori pe zi.

In cazul aftelor bucale si al stomatitelor se clateste gura indelung cu urmatorul amestec: lamaie+miere+apa.

Pentru pastrarea dintilor albi se recomanda perierea lor saptamanala cu suc de lamaie.

Ca si in cazul portocalelor, nici coaja de lamaie nu se arunca putandu-se obtine din aceasta: esenta pentru aromarea prajiturilor; detergent natural; lichior.

            Lamaile au numeroase intrebuintari in gospodarie si cosmetica.

 Grepfrut sunt foarte eficiente in starile de oboseala, in insuficienta biliara, afectiuni febrile si pulmonare. Se pot consuma ca atare, simple sau in salate, sau sub forma de sucuri.

            Bineinteles ca nici de la acestge fructe nu se arunca coaja, ea putandu-se adauga peste cojile de portocala si lamaie puse la otet, devenind un foarte bun detergent natural.

Coaja de portocala si de lamaie rasa cu zahar pentru prajituri

 
Coaja de lamaie, portocala, mandarina si grepfruit la otet; despre acest detergent natural am mai povestit si aici



 

Lichior de coji de portocala si lamaie;

 

Coji de citrice puse la uscat pentru ceaiuri

 
 


miercuri, 28 ianuarie 2015


Nadejdea si rugaciunea


            Nadejdea crestina este puterea prin care un fiu al Bisericii doreste bunurile viitoare mantuitoare si asteapta cu incredere neclintita ca ele sa fie daruite de Dumnezeu. Bunurile mantuitoare sunt: harul sfintilor; implinirea rugaciunilor; invierea si viata de veci. Temelia nadejdii crestine este Iisus Hristos; este bunatatea, credinciosia si atotputernicia Lui.

            Dar bunurile fagaduite de Domnul nu vor fi primite de credincios decat daca el insusi se va stradui sa fie implinitor statornic al poruncilor sfinte: „Nadajduieste in Domnul si fa bine (Psalm 36,3).

            Crestinul cu suflet plin de nadejde este mai rabdator in necazuri si mai spornic in munca sa cea de toate zilele; este mai staruitor in nevointele sale dupa bunurile mantuitoare si mai neanfricat in fata mortii. Nadejdea in Dumnezeu ne-o intarim in chip special prin rugaciune.

             Rugaciunea este inaltarea sufletului la Dumnezeu spre a-l preamari, a-i cere ajutorul si a-i multumi pentru tot binele pe care ni l-a dat si ni-l da necontenit, stiut si, de atatea ori, nestiut de noi.


            Rugaciunea este: particulara si obsteasca.

            Rugaciunea particulara este rugaciunea pe care o face credinciosul acasa sau in alta parte, singur sau impreuna cu altii, prin grai sau numai in gand.

            Rugaciunea obsteasca este rugaciunea pe care o fac credinciosii adunati la sfanta biserica, in duminici si sarbatori, cand iau parte la slujbele randuite de Biserica si indeosebi la Sfanta Liturghie.

            Rugaciunea obsteasca uneste pe credinciosi intre ei, in dragoste, si-i apropie si mai mult de Domnul.

            Rugaciunea de obste inalta sufletele credinciosilor si le face sa simta mai mult frumusetea, maretia si puterea sfintelor slujbe.

             Dupa cuprinsul lor, rugaciunile sunt:

            Rugaciunile de preamarire prin care credinciosul da cinstirii si inchinarii sale inaintea lui Dumnezeu, Creatorul si Stapanul a toate.

            Rugaciunile de multumire sunt rugaciunile prin care credinciosul isi arata recunostinta fata de Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Dumnezeu este cel mai mare binefacator si ocrotitor al nostru. Lui ii datoram viata, de la El am primit si primim nenumarate binefaceri ca: sanatatea trupeasca si sufleteasca; tarie in primejdii; harurile Sale izbavitoare; ani rodnici; vremuri cu pace, etc.

            Rugaciuni de cerere prin care credinciosul aduce inaintea lui Dumnezeu dorintele lui si ale altora, incredintat ca acestea ii vor fi asculatate si implinite de catre Dumnezeu, cel Atotputernic si Atotbun.

            In afara de aceste rugaciuni, mai este si rugaciunea de mijlocire pe care credinciosii o fac unii pentru altii, inaintea lui Dumnezeu si, indeosebi, rugaciunile pe care le face preotul pentru credinciosi.

            Motivele pentru care trebuie sa ne rugam sunt:

1.    Prin rugaciune pastram legatura cu Dumnezeu;

2.    Prin rugaciune dobandim de la Dumnezeu ajutor ca sa-i implinim statornic voia si ca sa ne punem viata in slujba Lui si a semenilor;

3.    Prin rugaciune de ridicam deasupra greutatilor vietii si ne agonisim mangaiere si imbarbatare in necazurile si stramtorile sufletesti si trupesti;

4.    Sfanta Scriptura insasi ne indeamna sa ne rugam.

Cand ne rugam trebuie:

1.    La rugaciunesa fim cu sufletul plin de cel mai adanc respect atat fata de Dumnezeu, cat si fata de rugaciunea insasi.

2.    La rostirea rugaciunii sa fim cu toata luarea aminte si sa avem infatisare cuviincioasa;

3.    Rugaciunea sa o facem cu smerenie si increderea tare ca Tatal cel ceresc ne va asculta cererile, daca El le va gasi de folos pentru mantuirea noastra;

4.    Staruinta in rugaciuni, adica credinciosul sa nu deznadajduiasca, ci sa se roage chiar daca rugaciunile nu-i sunt numaidecat ascultate si implinite;

5.    Rugaciunea sa o facem in numele Mantuitorului nostru;

6.    Orice gand curat, orice fapta buna, orice munca cinstita, reprezinta tot un fel de rugaciune.

Se cuvine sa ne rugam, mai ales dimineata, la amiaza si seara; inainte si dupa masa. In popasurile acestea de rugaciune, laudam, multumim si cerem Tatalui ceresc sa ne aiba mereu sub sfanta Sa paza.


(extras din Catehism Ortodox-Nadejdea si Rugaciunea)

marți, 27 ianuarie 2015


Va recomand (III)..................
            Anul acesta mi-am propus sa acord mai mult timp pentru mine, asta insemnand mai mult timp pentru citit. Asa ca, in luna ianuarie, zic eu ca m-am tinut de aceasta promisiune, asa ca am citit ceva mai multe carti. Aceasta mi-a dat o stare de bine si liniste sufleteasca, mai ales ca trec printr-o perioada un picut mai tulbure.

            Decat sa ma intind prea mult la vorba, mai bine sa va spun ce am citit:

 1.    Vapaia de Henri de Regnier

 
 
André Mauval, un tânăr de 19 ani, student al Facultatii de Drept, are parte de primele licăriri ale iubirii sub cerul romantic al Parisului. El este un răsfăţat, de familie buna, bine educat si frumos, un visator ce isi doreste sa calatoreasca, sa vada intreaga lume. Acţiunea romanului are loc în Paris, la începutul unei toamne lungi şi reci.

Cel mai bun prieten al lui Andre este Antoine de Bersin, un pictor excentric. Intr-o după-amiază ploioasă ii povesteste lui Andre despre acea iubire ce va dăinui veşnic în inima sa”.

Tanara de care se indragosteste Andre, frumoasa Germaine, o intalneste intr-o pravalie, in timp ce cauta un cadou mamei sale. Frumusetea si gratia tinerei il fac pe tanarul nostru erou sa se indragosteasca imediat.

Germaine este casatorita cu un vechi prieten al tatalui lui Andre, domnul Nancelle, asa ca soarta ii aduce din nou impreuna intr-o zi de marti, la o cina de familie.

La inceput prieteni, mai tarziu iubiti, cei doi traiesc, de la sfarsitul iernii si pana vara, o iubire patimasa, ce are loc intial intr-un apartament mobilat, iar mai tarziu chiar in atelierul pictorului Antoine de Bersin

Când pictorul află de aventura lui André cu singura femeie pe care a iubit-o vreodată, refuză să mai vorbească ori să atingă ceva, căci totul ii provoca greata. Germaine este nevoită să aleagă între cei doi, iar decizia ei va avea un efect marcant asupra lumilor create în atâta parfum de dragoste.

 

2.    Armance de Stendhal

 
 

„Armance” este cartea unei altfel de iubiri in care personajele principale sunt doi tineri frumosi fizic si sufleteste ce se luptă cu cel mai mare dușman al fiecăruia dintre noi, anume sinele propriu. Povestea de dragoste dintre Octave și Armance este de scurta durata, pentru ca destinul își va pune definiv pecetea asupra poveștii lor.

Desi diferiti ca statut social, ei impartasesc aceleasi valori si principii morale ce nu se potrivesc cu societatea secolului 18, cu lumea ei buna ce duce o viata superifciala, preocupata, in principiu, de petreceri fastuoase

            Personalitatea fiecaruia dintre ei, precum si simtul datoriei ii face pe cei doi eroi sa treaca prin stari diferite, de la suferinta la bucurie, de la deznadejde la inflacarare.


3.    Povete duhovnicesti de Sfantul Macarie de la Optina

 


            Cartea cuprinde fragmente din scrisorile Cuviosului Macarie adresate lainicilor. In cadrul acestor scrisori staretul povatuieste, aratand tuturor drumul spre mantuire si indumnezeire, dar si drumul spre depasirea si rezolvarea problemelor de viata.


4.    Vietile sfintilor luna ianurie, carte aparuta la Editura Egumenita

 
Cartea cuprinde o selectie a vietilor sfintilor din luna ianuarie, aducand in atentia noastra, a cititorilor, dragostea pentru Hristos, credinta ortodoxa puternica ce le-a calauzit pasii in aceasta viata, ce i-a ajutat sa reziste in perioadele de prigoana si patimire, stiind ca telul principal al vietii este mantuirea sufletului.

 

luni, 26 ianuarie 2015


Lectia nr. 3: Ciorba

            Sambata, in cadrul lectiei, am invatat sa facem o ciorbita. Dupa cum ati vazut si din postarile anterioare, inca nu am trecut sa lucram cu carne. Ideea este de a ne obisnui mai intai cu prelucrarea legumelor, dupa care vom trece si la prelucrarea diverselor tipuri de carne.
            Reteta aleasa de cele doua „eleve” a fost: ciorba cu lapte batut

Pasul 1: Pregatirea ustensilelor
-       Tocator;
-       Cutit;
-       Castron inox sau plastic pentru legumele curatate;
-       Oala pentru ciorba

Pasul 2: Pregatirea ingredientelor
-       1 litru apa,
-       cate 200 gr fasole verde si mazare (din conserva sau congelate),
-       2 morcovi,
-       2 radacini de patrunjel,
-       1 radacina pastarnac (mai mica);
-       2 cepe,
-       4 cartofi,
-       200 gr rosii sau zarzavat pentru ciorbe,
-       1 litru lapte batut,
-       cate o legatura mica marar si patrunjel verde,
-       sare

 
Pasul 3: Mod de preparare:
-       se curata si se spala morcovii, patrunjelul si pastarnacul si se taie cubulete;
-       se curata si se spala cartofii si ceapa;
-       se taie cartofii cuburi, iar ceapa se toaca marunt;
-       rosiile se decojesc si se dau pe razatoarea mare;
-       radacinoasele se taie cubulete si se pun la fiert in apa clocotita, putin sarata. Se fierbe totul la foc potrivit, acoperind oala cu capac;
-       dupa 10 minute se adauga fasolea verde si mazarea congelate (daca se folosesc legume conservate prin fierbere, se adauga in ciorba odata cu rosiile) si se continua fierberea aproximativ 5-7 minute;
-       se adauga la fiert cartofii;
-       cand cartofii au fiert, se adauga in ciorba rosiile;
-       dupa 5 minute se face focul la cikorba foarte mic si se toarna laptele batut
-       se mai lasa sa dea un clocot, se stinge focul, se sareaza dupa gust si se presara verdeata tocata marunt.




Surprizele continua


            Sambata m-am intalnit cu „elevele” mele la cursul de gatit. Si de data aceasta au venit ceva facut de ele.

Loredana a facut acasa „budinca de branza cu paste”, iar Stefania a facut „fasole iahnie” avand bunica in vizita si profitand de experienta dansei.

 Reteta pregatita de Loredana este: „Budinca de branza cu paste”

Ingrediente: 1 pachet de spaghete; 1 kg branza telemea mai nesarata; 2 linguri zahar; 3 oua.

Mod de preparare: Se fierb pastele conform instructiunilor de pe pachet. Dupa ce s-au fiert, se pun in strecuratoare si se limpezesc cu un jet de apa rece. Se lasa la scurs. Intre timp, branza se da pe razatoare intr-un castron mai mare, se adauga ouale, zaharul si pastele scurse si se amesteca totul foarte bine. O tava de yena sau alt gen de tava se unge cu putin ulei, se pune amestecul de branza si paste si se da totul la cuptor 30 minute (pana cand budinca se rumeneste usor).


Reteta pregatitia de Stefania este “Iahnie de fasole”

Ingrediente: 300 gr fasole alba, 3 cepe, 3-4 linguri bulion, 1 foaie dafin.

Mod de preparare: se alege fasolea si se pune la inmuiat in apa rece cu o seara inainte. Se scurge a doua zi, se opareste de 2 ori in apa clocotita, care se arunca. In a treia apa, se lasa fasolea la fiert. Se curata ceapa, se caleste, se adauga bulionul, putina apa, dafinul si se lasa sa fiarba. Dupa ce fasolea este fiarta, se toarna sosul de ceapa peste ea, se potriveste de sare si se mai lasa 10 minute la fiert.
 

Din pacate nu am reusit sa fac poze, insa pot sa va spun ca ambele preparate au fost delicioase.
 
 

miercuri, 21 ianuarie 2015


Viata vesnica

 
Articolul 12 din Simbolul Credintei este: „Si viata veacului ce va sa fie. Amin!” si cuprinde invatatura despre viata de veci cea fericita, pe care crestinul o asteapta ca sa se bucure de ea, dupa invierea mortilor si judecata de apoi.

            Viata de veci a celor buni va fi intru totul fericita. Anume, pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu in viata pamanteasca si pazesc poruncile Lui, adica pentru cei ce fac binele, fericirea va fi nesfarsita si neinchipuit de mare. Aceasta negraita fericire se va arata mai ales in unirea harica cu Dumnezeu, in impartasirea de vesnica slava si in vietuirea impreuna cu domnul nostru Iisus Hristos, cu ingerii si cu sfintii.

            Bucuria vietii vesnice se intrezareste inca din aceasta viata, prin starile sufletesti deosebite pe care le traim dupa fiecare fapta buna facuta din dragoste de Dumnezeu.

            Fericirea dreptilor nu va fi aceeasi pentru toti, ci va fi deosebita dupa vrednicia pe care au castigat-o prin faptele lor cele bune.

            Locul si starea de fericire a dreptilor, adica raiul se mai numeste: cer, imparatia lui Dumnezeu, imparatia cerurilor, sanul lui Avraam, casa tatalui ceresc si altele.


            Viata de veci a celor rai va fi intru totul nefericita. Locul si starea de nefericire a celor rai, adica iadul, este temnita duhovniceasca, stare lipsita de vederea fetei lui Dumnezeu si de lumina si fericirea impreunate cu aceasta vedere; viata de chin nesfarsit si vietuirea de-a pururea cu diavolii. De aceea viata de osanda a celor rai nic nu se numeste viata, ci moarte vesnica.

            Chinurile iadului se intrezaresc si ele inca din aceasta lume, prin mustrarile de constiinta pe care le traim dupa savarsirea unui pacat greu, mustrari care duc pe unii pana la disperare.

            Locul si starea de osanda a celor nedrepti, adica iadul, mai are si alte numiri ca: gheena, gheena focului, intunericul cel mai dinafara, osanda vesnica, cuptorul cel cu foc, etc.

            Gandul la moarte si la cele ce urmeaza dupa ea ne ajuta ca sa ne ferim de pacate si sa ne departam de patimile care ne leaga cu totul de lucrurile pamantesti, ne indeamna ca sa pazim in curatie sufletul si trupul si sa ducem aici o viata bineplacuta lui dumnezeu si folositoare aproapelui, pentru ca vietuind sa ajungem la mantuire, adica la bucuria vietii vesnice.


            Cuvantul „Amin”, de la sfarsitul Simbolului Credintei, inseamna „adevar”, „asa este” si „asa sa fie”, adica ceea ce marturisim in Simbolul Credinrei este cu totul adevarat.

(extras din Catehism Ortodox-Viata vesnica)

marți, 20 ianuarie 2015


JURNALUL UNEI FEMEI SIMPLE – ZIUA A DOUA

Jurnal adus in blogosfera romaneasca de Corcodusa

 

Pentru astazi:

Marti, 20.01.2014, orele 16.00
 

Afara:

Este frig si ceata deasa, de nu se vede la o distanta de 10 m. Urat si deprimant.
 

Mă gândesc:

Cum sa scap mai usor si mai repede de o problema de sanatate, nu grava, doar stresanta.
 

Am invatat:

Ce liniste sufleteasca profunda poate aduce evitarea judecarii aproapelui. Intr-o societate in care toata lumea are “grija” celui de langa el, este foarte greu sa te abtii sa critici si sa arati cu degetul. Dar daca reusesti, e un mare castig.
 

Sunt recunoscătoare pentru:

Pentru fiecare zi daruiata de Dumnezeu
 

Din bucătărie:

Va trebui sa gatesc o mancarica de post pentru maine. Cred ca va fi o mancarica de mazare.
 

Ce mai mesteresc:

Lucrul la aceeasi patura. Mai am de crosetat doar 30 de patrate, din totalul de 120 buc.
 

Intentionez sa:

Lucrez cat de mult pot.

 

Ceea ce astept (sper):

Sa vina vineri cat mai repede, ca sa vina acasa fetita mea. E atat de bine cand suntem cu totii impreuna.

 
Citesc:

“Vietile sfintilor” luna ianuarie

 
Ascult:

Deocamdata nimic

 
În casa:

E curat, e liniste, cald si bine.

 
 

In gradina:

Nimic.

 

Ce-mi place:

Sa-mi stiu toate lucrarile in ordine.

 

Ce planuri am:

Este o saptamana usoara, asa ca nu vreau decat sa lucrez is sa citesc cat mai mult.

 

Un citat preferat:.

“Rugaciunea este maica si imparateasa peste toate faptele bune -  par. Cleopa Ilie

 

O fotografie preferata: