vineri, 24 octombrie 2014


DUMNEZEU – FIUL (III)



Articolul 5 din Simbolul Credintei: “Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi”, cuprinde invatatura despre Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Domnul Iisus Hristos a biruit moartea, Dumnezeu fiind, si a Inviat a treia zi dupa ingroparea Sa, asa cum se proorocise in Scripturile sau Cartile Vechiului Testament. Insusi Mantuitorul a spus, inainte de patimi, ca va fi rastignit, dar ca va invia a treia zi.

Adevarul Invierii Domnului se cunoaste din marturiile celor care L-au vazut dupa Inviere: femeile mironosite, Sfintii Apostoli si ucenici, care au vorbit cu El, i-au pipait ranile, au mancat cu El si au umblat impreuna cu El pana la Inaltare.

In timpul sederii Sale cu trupul in mormant, mantuitorul Iisus Hristos s-a coborat cu sufletul in iad, ca Dumnezeu si biruitor al mortii, ca sa vesteasca si acolo biruinta asupra mortii si sa mantuiasca pe toti care au adormit asteptand venirea Sa.

Prin invierea Sa, Mantuitorul dovedeste mai intai ca este Dumnezeu adevarat, stapan al vietii si al mortii si adevaratul mantuitor al lumii; si al doilea, ca si noi vom invia in ziua cea de apoi, cum spune cuvantul Scripturii:”Hristos s-a sculat din morti, incepatura invierii mortilor facandu-se” (1 Corint 15,20).


Articolul 6 din Simbolul Credintei: “Si s-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui” cuprinde invatatura despre inaltarea Domnului.

Sfanta noastra Biserica invata ca, la 40 de zile de la Invierea Sa, Mantuitorul Iisus Hristos s-a inaltat cu trupul la cer, pentru ca sa intre si ca om in marirea dumnezeiasca vesnica, pentru ca Tatal sa trimita Sfintilor Apostoli pe Duhul Sfant, pentru ca sa mijloceasca neintrerupt pentru oameni la Dumnezeu-Tatal si sa deschida tuturor celor ce il urmeaza imparatia cerurilor.

Sederea lui Hristos de-a dreapta Tatalui inseamna ca El are aceeasi putere si marire ca si Tatal si Sfantul Duhsi, ca impreuna cu El, stapaneste toata lumea vazuta si nevazuta.

Inaltarea Domnului la Cer s-a facut cu trupul, caci cu Dumnezeirea este pretutindenea de fata, totdeauna in Cer si pe pamant. Trupul cu care s-a inaltat este acelasi cu care s-a zamislit si s-a nascut din preacurata Fecioara, cu care a petrecut pe pamant, cu care a patimit, a murit si a inviat. Numai ca, dupa inviere, trupul este proslavit si nestricacios.


Articolul 7 din Simbolul Credintei: “Si iarasi va sa vina cu marire sa judece vii si mortii, a carui imparatie nu va avea sfarsit” cuprinde invatatura crestina despre a doua venire a Domnului.

Sfanta Biserica invata ca, la sfarsitul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos va veni a doua oara pe pamant, in dumnezeiasca marire si putere, pentru a face Judecata cea din urma si obsteasca.

Inainte de aceasta Judecata vor invia toti mortii, iar cei care vor fi vii se vor schimba atunci ca si cum ar fi trecut prin moarte. Astfel, toate sufletele se vor uni iarasi cu trupurile pe care le-au avut in viata aceasta.

Domnul nu va veni atunci ca Mantuitor, ci ca Judecator.

La judecata se vor infatisa deodata toti oamenii, si toate semintiile pamantului si isi vor da seama de faptele, vorbele si gandurile lor. Cei buni vor fi asezati de o parte, iar cei rai de alta parte. Toata lumea va cunoaste atunci faptele, cuvintele si gandurile fiecaruia. Atunci Dreptul judecator va rosti dreapta hotarare dumnezeiasca, dupa care cei buni vor intra definitiv in rai sau in fericirea deplina si vesnica, iar cei rai vor fi aruncati definitiv in iad sau in starea de vesnica nefericire, departe de Dumnezeu si impreuna cu diavolii.

Cand va fi sfarsitul lumii, venirea a doua a Domnului si Judecata de apoi, nimeni nu stie, nici ingerii din cer, ci numai Dumnezeu.

Afara de judecata obsteasca, de la sfarsit, mai este si o alta judecata numita particulara, prin care trece sufletul fiecarui om dupa moarte. Dar, dupa judecata particulara si inainte de cea obsteasca, atat starea de fericire a sufletelor celor drepti cat si starea de nefericirea sufletelor celor pacatosi nu sunt depline si definitive. De aceea, va mai fi Judecata de apoi, obsteasca, pentru ca sa se desavarseasca toate.

Desavarsirea tuturor, de la Judecata de apoi, se va arata in aceea ca:

a)    Toata lumea va cunoaste desarsit intelepciunea si dreptatea lui Dumnezeu;

b)    Domnul nostru Iisus Hristos se va preamari inaintea intregii lumi;

c)    Incepnad de atunci, va fi “un cer si un pamant nou”;

d)    Va fi deplina fericirea celor buni si tot deplina va fi si nefericirea celor rai, pentru ca si cei buni si cei rai vor avea trupurile inviate din viata pamanteasca si asa, cu sufletul si cu trupul impreuna, vor merge uniti in viata vesnica, iar altii in osanda vesnica.

Cuvintele “a carui imparatie nu va avea sfarsit” inseamna ca stapanirea si marirea ljui Iisus Hristos nu vor inceta niciodata, ci sunt pentru vesnicie.

Niciun comentariu: